Operatorii economici au început să depună cereri pentru activități comerciale lângă plajele sălbatice din Rezervația Deltei Dunării. Ce suprafață maximă pot ocupa

Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) a primit, până luni dimineaţa, patru cereri pentru desfăşurarea unor activităţi comerciale în zonele adiacente plajelor naturale neamenajate din Sulina, Sfântu Gheorghe, Portiţa, Vadu şi Corbu, a declarat, guvernatorul Rezervaţiei, Gabriel Marinov.

Cererile agenților economici au fost depuse în baza noilor reguli privind accesul şi desfăşurarea de activităţi în zonele costiere de interes turistic din perimetrul Rezervaţiei. Termenul-limită până la se primesc este 20 aprilie, iar suprafaţa maximă care poate fi ocupată de un beneficiar poate fi de 250 de metri pătraţi, relatează Agerpres.

Unde se poate face turism

„Zonele de plajă vor fi strict delimitate, conform unui studiu întocmit de Institutul Naţional Delta Dunării. Acest studiu se desfăşoară în paralel cu cartarea zonelor costiere realizată în cadrul proiectului de revizuire a Planului de management al Rezervaţiei. Sunt deja delimitări pe teren şi ele vor fi făcute publice”, a precizat guvernatorul Gabriel Marinov.

CONTROVERSĂ Aberațiile noilor taxe și impozite Bolojan. Mașinile hibride au un impozit mai mare decât un diesel vechi. Lista completă a creșterilor de taxe la mașini după noua lege fiscală

06:00

CONTROVERSĂ Donald Trump amenință: “Într-un fel sau altul, Groenlanda va fi a noastră”

05:00

Potrivit unui comunicat al ARBDD, în zona Sulina, activităţile turistice se vor putea desfăşura pe o suprafaţă de 5,2 hectare, în zona plajei din Sfântu Gheorghe, pe o suprafaţă de două hectare, la Portiţa suprafaţa de plajă neamenajată propusă pentru desfăşurarea activităţilor turistice va fi de 11,87 hectare, la Vadu, de 4,4 hectare, iar la Corbu, de 16,9 hectare.

Sulina, Sfântu Gheorghe şi Gura Portiţei, judeţul Tulcea, Vadu şi Corbu, judeţul Constanţa, sunt locurile unde România deţine încă plaje sălbatice, acestea aflându-se pe teritoriul Rezervaţiei. Singurele activităţi permise în aceste spaţii sunt plimbările şi curele helio-marine.

Ce activități sunt interzise

Activitățile care sunt interzise pe plajele neamenajate sunt: accesul mijloacelor auto, al ski-jet-urilor şi al altor tipuri de motovehicule nautice, camparea, acostarea navelor, recoltarea sau incendierea vegetaţiei ierboase, abandonarea animalelor domestice, a deşeurilor, instalarea de beachbaruri, şezlonguri, umbrele, măsuţe permanente, staţionarea pe timpul nopţii şi aprinderea focului.

Specialiştii Institutului Naţional Delta Dunării au atras atenţia în repetate rânduri de-a lungul timpului că plajele sălbatice de pe malul Mării Negre constituie zone importante în contextul în care aici se dezvoltă primele forme de viaţă şi au subliniat faptul că sunt deschişi colaborării cu autorităţile locale pentru a organiza evenimente legate de promovarea speciilor deosebite care se regăsesc în zone.

Spre deosebire de plajele sălbatice de la Marea Neagră, pădurea Letea, o altă zonă strict protejată din perimetrul rezervaţiei, a fost deschisă de mai mulţi ani turiştilor, iar autorităţile au amenajat trasee speciale pentru ei.

Cât de întinsă este Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării

Potrivit ARBDD, în prezent suprafaţa totală a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării este de 5.800 kilometri pătrați, din care:

• 3.510 km pătrați  – Delta propriu-zisă– sectorul românesc,
• 1.145 km pătrați  – Complexul lacustru Razim – Sinoie,
• 1.030 km pătrați – Apele marine până la izobata de 20 m,
• 13 km pătrați – albia Dunării între Cotul Pisicii şi Isaccea (pe teritoriul României)
• 102 km pătrați – lunca inundabilă a Dunării între Isaccea şi Tulcea.

Sunt 20 de zonele strict protejate, care ocupă o suprafaţă totală de 50.904 ha (8,7% din suprafaţa rezervaţiei). Acestea sunt protejate în mod obligatoriu şi reprezintă eşantioane foarte putin deranjate, reprezentative pentru ecosistemele naturale, terestre şi acvatice din rezervaţie.