Orașul VIITORULUI: tehnologie, sustenabilitate și viață inteligentă

Orașul viitorului este unul inteligent, complet interconectat, cu trafic monitorizat, în așa fel încât să poată economisi energie și să lupte împotriva criminalității. Așa vom vorbi și de cloud, big data și internetul lucrurilor.

În prezent, peste jumătate din populația lumii trăiește în orașe, iar trendul este crescător. Tocmai de aceea, provocările sunt uriașe deoarece vor fi mai mulți oameni, mai mult trafic, consum crescut de energie și mai multe deșeuri. Orașul inteligent ar trebui să ne ajute să facem față acestor probleme.

Până ce vom avea în trafic mașini autonome, coletele să ne fie livrate cu drone, iar hrana să o cultivăm în ferme urbane, trebuie lămurit ce trebuie pus încă de acum la punct.

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 Gheorghe Nețoiu, declarații după ieșirea de la vot: „Alegerile au fost puse intenționat în mijlocul iernii. Nu respectă legea”

15:32

ALEGERI 2025 Alegeri cu tărăboi la Buzău, unde candidează Marcel Ciolacu. Cum explică AUR că un membru al secției de votare a lovit cu mașina un jurnalist

15:18

„Un smart city corect este o realitate. Dacă ne uităm în România, avem foarte multe proiecte de smart city și de smart village, dar ar trebui să înțelegem că toate aceste comunități inteligente sunt despre fiecare dintre noi. Vorbim despre orașe care ar trebui să ajute oamenii să ne facă o viață mai bună”, a explicat Eduard Dumitrașcu, președinte Asociația Română pentru Smart City.

Totul pleacă de la o viziune și o strategie de implementare.

„Ceea ce facem la Cluj și se potrivește comunității de acolo nu are cum să fie identic cu prioritățile, nevoile și ceea ce este relevant la București sau la Sibiu”, a continuat Dumitrașcu.

Iar România, pentru a avea comunități smart city și smart village, trebuie să atace toate planurile simultan, pentru că nu le-a făcut până acum.

„Nu este nimeni de vină pentru că nu am făcut ce trebuia când trebuia. Prin urmare, răspunsul corect la întrebarea dumneavoastră atacăm toate subiectele deodată. Timpul nu ne mai permite să rămânem în urmă și atunci va trebui să vorbim și despre acele școli din România care încă au toalete în curte, dar va trebuit să vorbim și despre proiecte de inteligență artificială, va trebui să vorbim și despre edge computing, va trebuit să vorbim și despre finanțările europene și mai ales pentru că tot a apărut acum în spațiul public să vorbind despre viitorul exercițiu financiar al Uniunii Europene, la care România trebuie să fie parte integrantă, trebuie înțelegem ce ne rezervă viitorul”, a conchis președintele Asociația Română pentru Smart City.

Cum a implementat Sectorul 4 strategia smart city

Trei componente au stat la baza strategiei smart city implementată de Primăria Sector 4.

„Prima și cea mai importantă este aceea de digitalizarea serviciilor publice. Am pus la dispoziția cetățenilor platforme prin intermediul cărora să realizeze plățile, în ceea ce privește obligațiile taxelor și impozitelor, precum și comunicarea diverselor acte pe care le solicită primăriei.
A doua componentă este aceea de smart parking, și anume gestionarea unui număr de 55.000 de locuri de parcare prin intermediul unei platforme online, unde cetățenii pot solicita locuri de parcare, pot depune documente și pot obține contractele aferente exclusiv online prin intermediul e-mail-ului. Iar a treia componentă este aceea Smart Citizen, prin care primăria pune la dispoziția cetățenilor aplicații prin intermediul cărora aceștia pot face sesizări, pot face plăți și pot obține informații relevante în ceea ce privește activitatea noastră”, a explicat viceprimarul Andrei Trocan.

Conform acestuia, extinderea rețelei de metrou este cel mai important proiect investițional.

„Dacă în primul mandat am căutat să ne concentrăm pe dezvoltarea unei rețele de parcări, de tip park-and-ride, alungul stațiilor de metro aferente sectorului 4, în așa fel încât să încercăm să limităm accesul autovehiculării către oraș, începând cu al doilea mandat am început extinderea rețelei de metrou, care s-a concretizat prin stația de metrou Tudor Argezi, extindere la magistralei M2.
În prezent avem în desfășurare două proiecte de extindere cu încă trei stații a aceste rețele până în Comuna Berceni, respectiv o nouă rețea de metrou magistrala M4 care va face conexiunea între Gara de Nord și Gara Progresul, proiecte derulate în parteneriat cu Ministerul Transporturilor și cu Metrorex”, a completat viceprimarul Sectorului 4.

În paralel, se extinde rețeaua de stații de încărcare pentru mașinile electrice, se modernizează rețeaua de iluminat public și se implementează un sistem de supraveghere video la nivelul întregului sector, care cuprinde școli, locuri de joacă, intersecții și zone tranzitate foarte des.

Transformarea digitală și cloud-ul guvernamental

Digitalizarea joacă un rol esential în strategia de dezvoltare smart city, iar un factor determinant este internetul de mare viteză (5G).

„Practic, venim cu internetul de calitate peste tot unde este nevoie, prin asigurarea finanțării aici, la ADR”, a explicat președintele Autorității pentru Dgitalizarea României, Dragoș Cristian Vlad.

Cât privește cloud-ul guvernamental, acesta vine nu doar cu soluții pentru societate cât și cu provocări.

„Aduce oportunitate serviciilor publice, electronice, făcute de stat, de guvern, prin diverse instituții și ministere, de a se adapta nevoilor și cerințelor existente ale societății în care trăim astăzi, pe de-o parte, și vine cu oportunitatea de a reduce costuri. Putem să gândim bugete în sectorul digital IT&C mult mai apropiate de realitate, orientate spre livrabil, orientate spre o aplicație utilă cetățeanului, mediului de afaceri, în interacțiunea sa cu statul. Cloudul guvernamental mai are și alte avantaje: interoperabilitatea între sisteme – odată ce există cel puțin două sisteme într-o aceeași infrastructură adaptate tehnologic, pot schimba date, valida date între ele, chestie care astăzi poate sau în multe instituții se întâmplă chiar și manual de către factorul uman, și nu în ultimul rând o infrastructură de cloud, oricare ar fi ea, guvernamentală sau public oferită de un operator, crește sau grăbește timpul de implementare a unei soluții”, a explicat președintele ADR.

Cât privește supravegherea video, atât pentru reducerea criminalității dar și pentru monitorizarea traficului, nu reprezintă nici pe departe o noțiune Big Brother.

„Cunoașterea spațiului cibernetic digital, respectiv a componentelor de securitate, pot elimina astfel de temeri. Tehnologia de cloud aduce inclusiv concepte de securitătă cibernetică. Datele sunt utilizate doar în cadrul unei platforme, respectiv pot fi partajate între alte platforme în condiții de siguranță, dacă sunt corect implementate, cu o trasabilitate și o jurnalizare a tuturor activităților. Practic, monitorizarea despre care vorbeam vine strict în spiritul cetățeanului de a asigura o securitate. Dacă nu sunt bine dezvoltate, amplasate, cu toate cerințele de securitate și sunt lăsate la liber în internet, datele pot fi ușor preluate sau prelucrate de către alți actori, cum îți numiți în spațiul cibernetic”, a mai afirmat președintele ADR.

De ce o casă eficientă energetic este mai sănătoasă

Clădirile sunt cei mai mari poluatori ai societății de astăzi, iar o casă eficientă energetic are grijă de mediu și este mai sănătoasă pentru locuitorii ei.

„O clădire eficientă energetic îți reduce aproape spre zero facturile la utilități. Asta clar te ajută foarte mult și îți oferă un confort psihologic. Și în al doilea rând, asigură condițiile de confort prin mecanisme cum sunt senzori care monitorizează calitatea aerului, umiditate, temperatură, nivelul de dioxid de carbon din aer. Toate lucrurile astea sunt monitorizate într-o casă inteligentă și a viitorului și nu numai că sunt monitorizate, sunt și controlate”, a explicat Dalia Costea, coordonator al Departamentului de instalații și automatizări EFdeN.

Iar următorul pas, inclusiv pentru comunitățile din România, este eficientizatea colectării deșeurilor, în sensul în care mașinile de colectat să golească pubelele oar când senzorii acestora indică un grad de umplere.

„Este clar mult mai eficient să ai un sistem care colectează automat gunoiul, nu trebuie să meargă mașina de colectare în locuri în care poate încă nu s-a umplut pubela. Și mai mult de atâta ar putea fi făcut inclusiv un sistem subteran în care să fie transportate fără mașini, deșeurile și asta este mult mai eficient”, a completat reprezentanta EFdeN.

În concluzie, infrastructura digitală și datele sunt coloana vertebrală a funcționării eficiente. Senzorii, rețelele IT și platformele integrate permit colectarea și analiza în timp real a datelor esențiale, de la trafic și consum energetic până la calitatea aerului și siguranța publică.

Aceste date transformă orașul într-un sistem viu, adaptabil, unde deciziile sunt informate, serviciile sunt personalizate, iar resursele sunt folosite inteligent pentru un trai sustenabil și conectat.

Proiectul „Viitorul începe azi” este susținut de SCC Erbașu.