Pacienții COVID-19 au un risc crescut de a face diabet. Ce au descoperit medicii – STUDIU

Infectarea cu virusul SARS-CoV-2 poate afecta celulele din pancreas care produc insulină și le poate schimba funcția, astfel explicându-se de ce unii oameni – sănătoși anterior – fac diabet după COVID-19. Medcii arată, însă, că modificările nu sunt permanente la toți pacienții.

Un număr tot mai mare de pacienți fac diabet, fie în timp ce sunt bolnavi de COVID-19, fie la scurt timp după ce s-au vindecat, potrivit unui studiu citat de BBC.com. Peste 350 de medici au raportat cazuri de diabet asociate cu infecția SARS-CoV-2.

Rapoartele lor au fost strânse într-un studiu coordonat de prof. Francesco Rubino, de la „King’s College London”, Marea Britanie, și de dr. Sathish Thirunavukkarasu de la Universitatea „McMaster” din Canada, potrivit sursei citate.

CONTROVERSĂ Caramitru se dezlănțuie pe Facebook în urma amânării de la CCR: „Ori la bal, ori la spital. Buba cu puroi trebuie spartă”

22:11

EXTERNE Netanyahu și Trump se întâlnesc pentru a cincea oară în acest an. Care sunt mizele discuțiilor celor doi lideri

21:42

De asemenea, prof. Shuibing Chen de la „Weill Cornell Medicine” din New York a examinat diferite celule și organoizi – grupuri de celule cultivate în laborator care imită funcția organelor – pentru a afla care ar putea fi infectate cu COVID. Rezultatele au arătat că plămânii, colonul, inima, ficatul și organoidele pancreatice ar putea fi infectate, la fel ca și celulele creierului care produc dopamină.

Posibila legătură între COVID-19 și diabet

Există diverse teorii care încearcă să explice creșterea cazurilor de diabet. Una este că virusul infectează celulele pancreatice prin același receptor ACE2 găsit pe suprafața celulelor pulmonare și interferează cu capacitatea lor de a produce insulină – un hormon care ajută organismul să regleze nivelurile de glucoză din sânge.

De asemenea, un răspuns exagerat al anticorpilor la virus ar putea afecta accidental celulele pancreatice sau inflamațiile din alte părți a corpului ar putea afecta și ele răspunsul țesuturilor la insulină.

Experimente ulterioare au arătat că celulele beta din pancreas producătoare de insulină sunt de asemenea susceptibile și că, odată infectate, aceste celule produc mai puțină insulină, dar și hormoni, care sunt produși în mod normal de diferite celule pancreatice.

Oamenii de știință au observat un fenomen similar la unii pacienți cu diabet de tip 2, deși boala este mai mult asociată cu faptul că țesuturile corpului devin mai puțin sensibile la insulină.

Nu este încă clar dacă modificările declanșate de infecția cu SARS-CoV-2 sunt de lungă durată. „Cu toate acestea, știm că unii pacienți au avut nivelurile de glucoză din sânge foarte instabile când se aflau în secția de terapie intensivă și după ce s-au recuperat de la COVID-19, însă unii dintre ei și-au recăpătat controlul glucozei, sugerând că modificările nu sunt permanente la toți pacienții”, a precizat prof. Shuibing Chen