Pensiile private, TAXATE pentru sănătate, din 1 august. Cum să încasezi banii din Pilonul 2 ca să rămâi cu mai mulți după plata CASS

Românii care au pensii de peste 3.000 de lei lunar vor trebui să vireze 10% din suma care depășește acest prag pentru asigurarea de sănătate, din 1 august. Introducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensii care depășesc 3.000 de lei este una dintre prevederile Legii 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare și se aplică inclusiv pensiilor obligatorii administrate privat – Pilonul 2, pensiilor facultative – Pilonul 3 și pensiilor ocupaționale – Pilonul 4.

Pentru a explica mai bine dacă CASS care se aplică și sumelor primite la pensionare din fondurile de pensii private reprezintă sau nu o dublă impozitare și cum pot rămâne pensionarii cu mai mulți bani după reținerea acestei contribuții în funcție de varianta de încasare aleasă, Gândul a vorbit cu un analist financiar, cu un administrator de fonduri private și cu doi avocați. Explicațiile sunt de la analistul financiar Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, Radu Crăciun, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), avocatul Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, și avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

ULTIMA ORĂ Sorin Grindeanu recunoaște înfrângerea PSD-ului în cursa pentru Capitală: „Un scor de 20% nu ne satisface”. Cum comentează scorul Ancăi Alexandrescu

00:51

BREAKING NEWS Anca Alexandrescu, revelația alegerilor, care s-a clasat pe locul 2: „Este doar începutul!” Secretele celei care a îngenuncheat PSD-ul

00:35

Ceea ce a făcut statul prin noua lege a fost să elimine facilitatea anterioară, care permitea exceptarea de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele care au venituri din pensii de peste 3.000 de lei.

„Fără un sistem fiscal corect și predictibil, nu vom mai avea cu ce plăti drumuri, spitale, armată, salarii sau pensii. Fără a ține pasul de dezvoltare și ordine cu țările membre, nu vom mai primi sprijinul fondurilor europene. Ne vom izola și afunda în propriile scenarii financiare păguboase, așa cum s-a întâmplat deja. Pentru a evita acest scenariu, venim astăzi cu primul pachet de măsuri adoptate în Guvern, pentru care ne asumăm răspunderea”, argumenta Ilie Bolojan, în plenul Parlamentului, pe 7 iulie, în ședința în care Executivul și-a angajat răspunderea pe primul pachet de măsuri.

Ce prevede legea

Stabilirea venitului impozabil lunar din pensii este detaliat la articolul 100 din Legea 141/2025.

Venitul impozabil lunar din pensii se stabilește prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 3.000 lei și, după caz, a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate.

• Pentru sumele primite ca plată unică de către participanții la fondurile de pensii administrate privat și moștenitorii acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare – la fel și fondurile de pensii facultative și/sau fondurile de pensii ocupaționale și moștenitorii acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 204/2006, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 1/2020, cu modificările și completările ulterioare – venitul impozabil este constituit din sumele care depășesc contribuțiile nete ale participanților, la care fiecare fond de pensii acordă un singur plafon de venit neimpozabil stabilit conform prevederilor alin. (1) și, după caz, deduce contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată.
• Pentru sumele primite ca plăți eșalonate în rate de către participanții la fondurile de pensii administrate privat și moștenitorii acestora, la fel și la fondurile de pensii facultative și/sau fondurile de pensii ocupaționale și moștenitorii acestora, venitul impozabil este constituit din sumele care depășesc contribuțiile nete ale participanților, la care se aplică plafonul de venit neimpozabil stabilit conform prevederilor alin. (1) și, după caz, se deduce contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit prevederilor titlului V – Contribuții sociale obligatorii, în limita venitului impozabil, pentru fiecare rată lunară de la fiecare fond de pensii.

Legea stabilește „obligația socială”, toată lumea plătește. Opinia juridică

Legea a fost adoptată și ulterior promulgată, după ce judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au decis că prevederile nu încalcă legea fundamentală.

„Nu este o problemă de constituționalitate. Legea care stabilește plata acestei contribuții la asigurări de sănătate vorbește despre o îndatorire socială. Deci este o obligație socială. Toată lumea trebuie să plătească pentru toate veniturile care se pun, indiferent de ce venituri, din închirieri, din orice. Erau exceptate până acum veniturile din pensie, dar acum sunt parțial exceptate. Pentru ce depășește 3.000 de lei din pensie, se plătește 10% la CASS. Cine are peste 3.000 de lei, plătește, cine nu, nu”, a explicat avocatul Augustin Zegrean, fostul președinte al CCR.

„Curtea Constituțională a apreciat că critica adusă pe acest aspect este neîntemeiată, astfel încât a validat pur și simplu posibilitatea juridică de aplicare a acelei cote de 10% pe veniturile provenind din pensii, stabilind faptul că o persoană, pentru a putea beneficia de servicii medicale, trebuie să aibă calitatea de asigurat. Iar calitatea de asigurat nu se poate dobândi decât în modalitatea în care îți achiți, fie contractual, fie prin reținerile din salariu, respectiv din pensii, a sumei cuvenite pentru acoperirea acestor servicii”, a rezumat avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător în CSM, pentru Gândul.

În ce variantă de încasare a banilor din Pilonul 2 de pensii se reține CASS mai mic

În esență, persoanele care au venituri din pensii sub 3.000 de lei sunt asigurate în sistemul de sănătate fără a plăti în plus.

Pe de altă parte, cei cu o pensie administrată privat de peste 3.000 de lei pot alege cât de mult sunt dispuși să vireze statului, prin modul de plată a pensiei ales. Totuși, nu trebuie ignorat impactul inflației.

Potrivit actualelor norme, sumele acumulate în contul Pilonului 2 pot fi încasate –  la vârsta de pensionare sau de către moștenitori, în caz de deces al contribuabilului  – într-o tranșă, printr-o plată unică, sau pe 5 ani, în 60 de tranșe lunare.

Pentru a ilustra diferența de bani pe care ar încasa-o o persoană cu pensie din Pilonul 2 de peste 3.000 de lei lunar, dacă ar alege plata unică sau pe cinci ani, am luat în calcul o pensie lunară de 3.010 lei, respectiv o sumă totală de 180.600 de lei.

Suma aleasă este una care permite rotunjirea la leu a CASS și nu ia în calculul final și sumele datorate ca impozitul pe venit.

Astfel, la o pensie din Pilonul 2 încasată lunar, eșalonat pe 5 ani de 3.010 lei:

• CASS datorat: 1 leu pe lună x 60 = 60 de lei (în cei cinci ani de plată eșalonată)
• Pensia rămasă în plată: 3.009 lei pe lună
• Pensia totală încasată în cei 5 ani, după plata CASS: 180.540 de lei.

În cazul în care opțiunea este pentru plata unică a pensiei din Pilonul 2:

• CASS datorat ar fi pentru suma care depășește 3.000 de lei: 180.600 – 3.000 = 177.600
• Plata CASS de 10% s-ar face o singură dată și ar fi în valoare de 17.760 de lei
• Pensia rămasă în plată după reținerea CASS: 162.840 de lei
• Dacă suma ar fi împărțită la 60 de luni (cinci ani), pensia ar fi 2.714 lei lunar.

Explicațiile unui analist financiar: ”Inflația erodează banii”

La prima vedere, opțiunea care lasă pensionarilor mai mulți bani în buzunar este eșalonarea plăților pensiei din Pilonul , 2care ar duce la o sumă modică virată la CASS.

„Este vorba efectiv de optimizare. În momentul în care eu decid cum să-mi primesc banii din Pilonul 2, trebuie să iau în considerare taxele și inflația. Să zicem că le întind pe o perioadă lungă, dar le mănâncă inflația. Plătesc mai puține taxe, dar e inflația care erodează banii. Deci este efectiv o decizie pe care o ia beneficiarul în funcție de taxe și inflația așteptată. Este perfect legal”, a explicat, pentru Gândul, analistul financiar Adrian Codirlașu.

„Dacă împarte banii din Pilonul 2 de pensii pe cinci ani și luăm în calcul cum am avut în perioada asta inflație de 5% pe an, cu 5% pe an în următorii trei ani, iese mai în pierdere decât dacă ar fi luat toți banii și ar fi plătit 10% CASS”, a exemplificat analistul financiar o posibilă situație.

Adrian Codirlașu consideră că în situația în care se plătește CASS și pentru banii din sistemul privat de pensii, de fapt este o dublă impozitare a veniturilor.

„Cumva, când se contributează la aceste fonduri de pensii, deja se contributează din bani impozitați pentru CASS. Din brutul salarial se plătește CASS, se face și contribuția pentru sistemul privat de pensii, deci se plătește deja CASS”, a explicat Adrian Codirlașu.

Banii „noi” pentru care se plătește CASS ar fi profitul adăugat prin investiții de administatorul fondului de pensii la suma virată de contribuabil când era salariat.

„Mai ales la Pilonul 1 (sistemul public de pensii – n.r.), cei care primesc pensia nici măcar nu primesc cât au contribuit, deci acolo clar e dublă impozitare”, consideră analistul financiar.

„Dublă impozitare se tot întâmplă. Adică, să luăm salariile, din care dăm 42% impozite, după care încă acum 21% TVA din ce ne rămâne”, a conchis Adrian Codirlașu, care admite că noua măsură privind CASS nu are o problemă de constituționalitate.

Un administrator de fonduri private spune unde este riscul de dublă taxare

Radu Crăciun, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), nu crede că, în cazul Pilonului II de pensii, se pune problema dublei impozitări, câtă vreme contribuțiile provin din salariile brute, deci înainte de plata CASS.

„În ce privește Pilonul 3 (pensiile facultative – n.r.), aici ar putea fi vorba despre dublă taxare cu CASS, dacă angajatul plătește contribuția din sursele proprii. Pe de altă parte, pentru angajat, contribuțiile la pensie din salariul net, până în anumite limite, nu au impozit pe venit.

De reținut deci că și în cazul Pilonului 3 există o serie de elemente fiscale favorabile. Acestea se văd și în cazul plății din partea angajatorului pentru angajatul său, care, în anumite limite, nu antrenează nici CASS și nici impozit pe venit”, explică Radu Crăciun.

Potrivit specialistului, poate deci apărea un risc de dublă taxare în funcție de cine plătește contribuțiile – compania din surse proprii sau angajatul din netul salarial – și în funcție de raportul dintre acestea și limitele de stimulente fiscale.

„În oricare dintre situații, înlocuirea obiceiului de încasare a banilor printr-o plată unică de la fondul de pensii cu opțiunea de a încasa banii în mod lunar poate fi o soluție”, a spus Radu Crăciun.

Cifrele-cheie ale Pilonului 2

În fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși 8,3 milioane de români, adică majoritatea populației active a țării. Mai bine de jumătate (4,5 milioane) contribuie regulat, lună de lună, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuției de asigurări sociale CAS de 25%.

Potrivit legislației în vigoare, Pilonul 2 face plăți către beneficiari în trei situații:

• când participantul obține decizia de pensionare pentru limită de vârstă din sistemul public;
• Când participantul obține decizia de pensionare pentru invaliditate din sistemul public (indiferent de gradul de invaliditate);
• în cazul decesului participantului, situație în care activul acumulat de participant în contul personal din Pilonul 2 este plătit către moștenitorii săi legali sau testamentari.

Potrivit celor mai recente date anuale publicate de APAPR, la 17 ani de existență a Pilonului 2 de pensii private, 238.000 de români şi-au primit deja banii, valoarea toală a plăților către beneficiari (contribuabili sau moștenitori) fiind de 3,8 miliarde de lei.

Cei mai mulți beneficiari de plăți din Pilonul 2 au fost cei pensionați pentru limită de vârstă (65%), iar plata unică a fost modalitatea preferată de a primi banii (74%), potrivit datelor oficiale ale APAPR, în perioada 2008 – 2024.

• Pe parcursul celor 17 ani de funcționare, fondurile din Pilonul 2 au încasat contribuții brute în valoare de 118,6 miliarde de lei.
• Pilonul 2 de pensii private obligatorii a generat un câștig net de 51,4 miliarde de lei (10,1 miliarde de euro) în cei 17 ani de funcționare efectivă, împliniți în cursul lunii mai 2025, potrivit calculelor APAPR.
• Valoarea medie a unui cont personal din Pilonul 2 de pensii a ajuns în prezent la 20.000 de lei, cifră care s-a dublat în ultimii 4 ani și jumătate. În același timp, un român cu salariul mediu care a contribuit continuu de la înființarea Pilonului 2 și până în prezent are în cont aproximativ 47.000 de lei.

Circa 95% din banii din Pilonul 2 sunt investiți în România, făcând din fondurile de pensii private cei mai importanți investitori instituționali autohtoni. Aproximativ două treimi din bani sunt investiți în titluri de stat și aproape un sfert sunt investiți în companiile listate la Bursa de la București, fondurile de pensii contribuind astfel atât la finanțarea sustenabilă pe termen lung a statului român, cât și la creșterea economică și crearea de locuri de muncă – cu păstrarea în acelaşi timp a unui profil de risc relativ redus.

Recomandările autorului:

Pilonul 2 a ajuns la active de 30 mld. euro, din care aproape o treime reprezintă CÂȘTIGUL net adus de investiții. Începe o nouă campanie de informare

Mai mulți bani pentru 8 milioane de români. Cu cât au crescut conturile viitorilor pensionari cu Pilonul II. „Un pas bun în direcția corectă”