Prima pagină » Actualitate » Petrișor Peiu susține că păstrarea ratingului Fitch nu are nicio implicație asupra economiei României

Petrișor Peiu susține că păstrarea ratingului Fitch nu are nicio implicație asupra economiei României

Andreea Vlad

Publicat: 02.08.2026, 08:56 Actualizat: 02.08.2026, 09:04

Petrișor Peiu susține că păstrarea ratingului Fitch nu are nicio implicație asupra economiei României

Adaugă Gândul ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Economistul AUR, Petrișor Peiu, a comentat evitarea de către țara noastră a retrogradării la categoria junk. Politicianul consideră că, deși în sine este o veste foarte bună, verdictul Fitch nu va schimba foarte mult starea actuală a economiei. Practic, spune Peiu, decizia agenției de rating este una eminamente birocratică, cu puternice nuanțe politice.

Într-un comentariu pe contul său de socializare, liderul senatorilor AUR apreciază că, dacă vom compara cifrele României cu cele ale țărilor vecine, mai ales ca nivel al datoriei publice, concluzia este că țara noastră va continua să fie în criză economică accentuată.

REACȚIE Miruță susține că a luptat pentru ca energia pe bază de cărbune să nu fie scoasă din sistem. În același timp, USR a blocat la CCR legea de finalizare a hidrocentralelor abandonate

09:36

Miruță susține că a luptat pentru ca energia pe bază de cărbune să nu fie scoasă din sistem. În același timp, USR a blocat la CCR legea de finalizare a hidrocentralelor abandonate

ACTUALITATE Dunărea scade alarmant. Armata intervine pentru a asigura apa către Cernavodă

09:31

Loading ...

Deficitul public rămâne cel mai mare din Europa de Est

Economistul dezavuează ceea ce numește „isteria creată la București pe această temă, păstrarea ratingului BBB- cu perspectivă negativă” și vine cu cifre clare care dezmint faptul că nu am intrat la junk.

„În contrast total cu isteria creată la București pe această temă, păstrarea ratingului BBB- cu perspectivă negativă de către agenția de rating Fitch nu are nicio implicației asupra economiei românești sau asupra vieții românilor. Este doar o decizie birocratică, cu puternice nuanțe politice, care nu mai are vreo semnificație.

Iată și explicațiile:

1. Situația comparativă a vecinilor noștri ne indică cu claritate că notele (ratingurile) de la Fitch nu au vreo mare corespondență cu realitatea sănătății financiare:

– Polonia are același nivel al datoriei publice (puțin peste 60% din PIB), un deficit bugetar similar cu al nostru (7,3% anul trecut), dar Fitch îi acordă un rating mult mai bun decât nouă , A-. De unde, poate, dobânzile mai mici pentru termene lungi (10 ani), la care se împrumută Polonia, de 5,51% pe an, în comparație cu 6,91% pe an în cazul României;

– Ungaria are un nivel al datoriei publice de 75%, mult mai mare decât al nostru, un deficit bugetar de doar 4,4% pe 2025 și Fitch i-a dat un rating cu două trepte mai bun decât al nostru, BBB. De unde, poate, dobânda mai mică pe care o plătesc ungurii pentru obligațiunile pe 10 ani: 5,26% pe an;

Bulgaria, deficit bugetar mai mic decât jumătate față de al României

– Bulgaria are o datorie publică infimă, 30% din PIB, un deficit bugetar mai mic decât jumătate față de al nostru, 3,6%, dar primește de la Fitch un rating doar cu treaptă mai bun decât al nostru, BBB+; Dobânda plătită de bulgari pentru obligațiunile pe 10 ani este de 4,09%;

– Cehia are o datorie publică mică (cam 45%), un deficit bugetar de doar 2,1% în 2025, un rating mult mai bun decât tot ce este în regiune, AA-, dar se împrumută cu 4,93% pentru maturitatea de 10 ani;

– în fine, Serbia, o țară care nu este nici în NATO, nici în UE și căreia Fitch nu i-a acordat un rating „investing grade”, ținând-o la categoria „junk” (BB+ ) se împrumută cu o dobândă net mai mică decât a noastră (5,45% pe an). Ei bine Serbia are o datorie publică și un deficit similare cu ale Cehiei (45% din PIB, respectiv 3% din PIB).

România are același rating de la Fitch (BBB-) încă din februarie 2011

2. Situația comparativă cu ratingurile României din ultimii ani, de asemenea, nu indică vreo corelație între starea finanțelor statului și ratingurile acordate de Fitch:

– România are același rating de la Fitch (BBB-) încă din februarie 2011, adică de 15 ani, timp în care datoria publică a urcat de la 34,7% din PIB la peste 60% din PIB, iar deficitul bugetar a evoluat puternic, scăzând de la 5,6% în 2011 la doar 0,5% în 2015, pentru a crește apoi până la astronomicul nivel de 9,3% în 2024;

– la începutul anilor 2000 , România nici nu avea un rating de „investment grade”, era pe la BB- sau BB+, deși datoria publică era mai mică decât 15% din PIB, iar deficitul bugetar era sub 2%;

– atunci când Fitch a sancționat România cu trecerea la „junk” în noiembrie 2008, datoria publică abia depășea 20% din PIB, iar deficitul bugetar era de 5,4% din PIB. Iar când a premiat Fitch România cu ieșirea din „junk”, datoria publică urcase la 34,7% din PIB și deficitul bugetar era la 5,6% din PIB!

Avem un rating mai bun, dar datoria publică de 3-4 ori mai mare

Deci, oameni buni, hai să privim cifrele și să fim sinceri cu noi înșine. Poate așa vom putea să ne răspundem la câteva întrebări:

– de ce are România azi un rating mai bun decât atunci când avea datoria publică de trei-patru ori mai mică și deficitul public de cinci ori mai mic?

– de ce are România același rating azi și în 2015, deși acum avem deficite de 8-9% din PIB, iar în 2015 aveam deficit de 0,5%, iar datoria publică este azi dublă față de 2015, ca pondere în PIB?

– de ce are Serbia un rating mai prost decât al nostru, deși are deficit bugetar de 2-3 ori mai mic și datorie publică la trei sferturi față de a noastră?

– cam care este influența ratingului asupra dobânzilor la împrumuturile luate de un stat din Europa de Est?

Decât să ne chinuim atât în așteptarea deciziilor de la Fitch nu n-ar fi mai bine să ne concentrăm pe temele reale: datoria publică și deficitul bugetar?”, conchide Peiu.

Comentarii 0

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.

Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.