Autoritățile din Ucraina au desființat clasa I cu predare în limba română din Orlivka. Părinții, amenințați să-și schimbe opțiunea. Reacția MAE

Începutul anului școlar din sudul regiunii Odesa a debutat cu o controversă, după ce autoritățile au închis clasa I cu predare în limba română din satul Orlivka, fost (Cartal), raionul Reni, la doar patru zile de la deschidere. În regiunea respectivă, etnicii români reprezintă 99,99% din populație. Localitatea se află într-o zonă de frontieră vizată frecvent de atacurile Rusiei, la granița cu România și lângă porturile dunărene ale Ucrainei, transmite TVR Info.

Situația survine în contextul în care Ucraina a deschis negocierile de aderare la Uniunea Europeană, proces în care respectarea drepturilor minorităților este o condiție esențială, și ridică semne de întrebare privind demersurile statului român și poziția autorităților de la Kiev față de acțiunile administrației locale din Reni.

CONTROVERSĂ Guvernele europene, luate prin surprindere de propunerea Ursulei von der Leyen de asociere a Canadei la UE. Care sunt nemulțumirile țărilor membre

20:13

SCANDAL Moscova acuză Chişinăul că împiedică rușii din Transnistria să voteze la alegerile pentru Duma de Stat

20:00

 Loading ...

Primarul din Reni a fost condamnat în primă instanță la 9 ani de închisoare pentru corupție, dosar aflat acum în apel.

Clasa fusese înființată cu dificultate, după ce părinții care optaseră pentru limba română au fost supuși presiunilor repetate pe parcursul verii să își schimbe opțiunea, potrivit relatărilor BucPress.

Anatoli Abgas, președintele ONG-ului Agenția de Dezvoltare Locală Orlivka (Cartal), a explicat cum anume s-a ajuns la desființarea clasei I cu predare în limba română din Orlivka.

„Părinții au depus cereri pentru clasa I din mai anul trecut, adică anul trecut școlar. După aceea, înainte de 1 septembrie cu două săptămâni, li s-a anunțat că clasa nu poate fi formată din anumite motive economice ale comunității și din cauza reformei învățământului care intră în vigoare de la 1 septembrie 2027.

Cu ajutorul domnului Consul General, domnului Tătaru, el personal a ajutat și au venit la școală, au venit părinții și au depus din nou cereri, după ce au fost rescrise pentru clasa ucraineană, au fost din nou cereri depuse pentru clasa română.

După ce a plecat domnul Consul, iarăși s-au folosit și amenințări, și intimidări, și presiuni și părinții cred că nici nu or să mai vrea încă o dată să mai depună cereri, pentru că sunt speriați și intimidați.

De aceea, s-a făcut peste doar trei zile și i-a pus să menționeze în declarații că, vezi tu, Doamne, la copii le e greu să învețe în limba maternă, de aceea îi trec în limba ucraineană. Ce presupune, aș zice așa, o mască. De aceea suntem foarte indignați în acest moment și, într-un fel, supărați că s-a ajuns aici, mai ales că suntem…

Ucraina e o țară candidată la aderare la Uniunea Europeană și speram ca toată această legislație, măcar că ea este, toată legislația este, avem totul, doar că ne trebuie să fim susținuți în aceste momente și că vrem să cerem ca România să ne ajute în momentul în care se facă niște demersuri pentru niște excepții, pentru, de exemplu, pentru comunitatea românească care este mai densă în teritoriu și am vrea să fie făcute niște demersuri pentru ca reforma învățământului să prevadă niște excepții. Pe noi ne interesează populația românească, adică minoritatea națională română”, a explicat Anatoli Abgas, pentru sursa citată.

„Părinții au fost intimidați că vor fi puși în genunchi ca să-și ceară scuze că sunt niște trădători ai țării”

Anatoli susține că părinții copiilor care ar fi urmat să învețe în limba română ar fi fost intimidați și forțați să își schimbe solicitările.

„Părinții au fost intimidați, în primul rând de directoarea școlii. … le-a zis că de la administrația locală le va fi sustrase toate ajutoarele, că toți au copii, toți primesc niște subvenții, chestii, că bărbații voștri vor fi luați la armată, că li se vor tăia de la servicii, de la muncă – fiecare muncește și au niște ajutoare acolo, primesc salarii, că vor fi dați afară de la lucru, că copiii nu vor avea nicio posibilitate să învețe, că vor fi duși în fața la serviciile SBU și vor fi puși în genunchi ca să-și ceară scuze că sunt niște trădători ai țării.

Și noi din cauza aceasta am ajuns la acest moment, că ne fac din dreptul nostru, care este un drept fundamental de a studia în limba maternă, ne-am transformat, nu știu din ce cauză, în trădători.

Dar acum înțelegem de ce. Pentru că lor le e mult mai ușor să închidă direcția și în general învățământul în limba română, decât să facă un liceu în limba română, ca să susțină mai departe învățământul în limba română„, spune Anatoli Abgas.

ONG-ul condus de el, Agenția de Dezvoltare Locală Orlivka (Cartal), a trimis și o scrisoare deschisă către autoritățile ucrainene, inclusiv către Administrația Președintelui Ucrainei, pentru a semnala această situația gravă de la Orlivka.

Reacția Ministerului Afacerilor Externe din România (MAE)

Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe, autoritățile române au luat deja legătura cu cele de la Kiev pentru găsirea unei soluții care să permită copiilor etnicilor români din Orlivka să studieze în limba română.

„Ministerul Afacerilor Externe a fost informat despre situația clasei I cu predare în limba română din Cartal (Orlivka) și a întreprins demersuri atât la București, cât și la Kiev pentru clarificarea situației și identificarea unei soluții care să permită continuarea instruirii în limba română.

Deschiderea clasei respective s-a realizat în urma demersurilor Consulatului General al României la Odesa pe lângă autoritățile ucrainene, în baza existenței de solicitări specifice în acest sens din cadrul comunității românești locale” precizează MAE.

Reprezentanți ai Consulatului General al României la Odesa a anunțat că vineri, 18 septembrie, va efectua o vizita la Orlivka pentru a discutat direct cu autoritățile locale despre situația predării în limba română.

„Totodată, Consulatul General al României la Odesa a contactat imediat autoritățile locale și regionale competente și va efectua o a doua vizită la fața locului în data de 18 septembrie pentru a discuta situația cu toate părțile implicate. În această vară și în luna septembrie, echipe consulare române s-au deplasat în mai multe comunități din regiune pentru dialog direct cu reprezentanții comunității românești și cu autoritățile locale. Subiectul educației în limba română reprezintă în mod constant o prioritate în dialogul bilateral româno-ucrainean, inclusiv la nivel înalt.

Ministerul Afacerilor Externe urmărește îndeaproape respectarea drepturilor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina, inclusiv prin mecanismele prevăzute în Planul de acțiune privind protecția minorităților naționale ca parte a procesului de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană. Alinierea la standardele europene în domeniul protecției minorităților reprezintă un angajament asumat de Ucraina în cadrul negocierilor de aderare”, a transmis Ministerul Afacerilor Externe.

Garanțiile președintelui Zelenski

După vizita lui Volodimir Zelenski la București, în martie anul acesta, președintele Nicușor Dan a anunțat că a primit garanții de la președintele Ucrainei legate de continuarea funcționării școlilor în limba română și respectarea drepturilor minorității române.

De asemenea, cu prilejul vizitei în România, Volodimir Zelenski a semnat un decret privind instituirea Zilei Limbii Române în Ucraina.