Guvernele europene, luate prin surprindere de propunerea Ursulei von der Leyen de asociere a Canadei la UE. Care sunt nemulțumirile țărilor membre

Anunțul de miercuri prin care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus Canada să devină primul „membru asociat” al Uniunii Europene, a generat un val de surprize și dezbateri intense în rândul statelor europene. Propunerea a fost lansată la Strasbourg în cadrul discursului anual privind Starea Uniunii, chiar în prezența premierului canadian Mark Carney, scrie POLITICO.

În discursul anual despre starea Uniunii, susținut la Strasbourg, von der Leyen a vorbit despre îmbunătățirea relațiilor cu Ottawa pentru a răspunde nevoii de a „reimagina urgent parteneriatele noastre” și de a „construi coaliții globale pentru reziliența și democrațiile noastre”.

ULTIMA ORĂ Mihai Chirica, audiat de procurorii anticorupție în dosarul „Păcura”. Peste 500 de tone de combustibil, dispărute din rezerva de stat. Primarul Iașului ar fi devenit inculpat

12:22

RELIGIE 300.000 de pelerini, așteptați la Iași de Sfânta Parascheva. Jandarmii au pregătit măsuri speciale

12:11

 Loading ...

Inițiativa Ursulei von der Leyen vine pe fondul unei deteriorări majore a relațiilor dintre Canada și Statele Unite, după ce discuțiile comerciale dintre cele două țări vecine s-au blocat complet și au declanșat un război al tarifelor vamale din partea președintelui Donald Trump. Miercuri, premierul canadian a declarat că dorește o „alianță unică” cu UE și s-a angajat să dubleze comerțul non-american al Canadei în următorul deceniu pentru a reduce dependența de Statele Unite.

În spiritul declarațiilor lui Mark Carney, președinta Comisiei Europene a precizat că, într-o lume marcată de fracturi geopolitice, UE și Canada „văd lumea cu aceiași ochi”. O cooperare extinsă ar urma să acopere domenii critice precum securitatea economică, tehnologii avansate, baze industriale de apărare integrate și proiecte comune în zona Arctică. Canada a făcut deja un prim pas în acest an când a devenit prima țară non-europeană care s-a alăturat programului de achiziții de apărare SAFE al UE.

Anunțul a luat prin surprindere majoritatea cancelariilor europene deoarece o astfel de calitate de membru a Canadei nu a fost discutată în prealabil cu guvernele naționale. Mai mult, statutul de „membru asociat” nu există în tratatele actuale ale Uniunii Europene, iar stipulările actuale precizează clar că doar țările geografic europene pot solicita aderarea. Prin urmare, crearea acestui nou statut pentru a include și statul nord-american necesită modificări juridice fără precedent sau formule complexe construite de la zero.

„Nimeni nu știe cu adevărat ce înseamnă”, a declarat unul dintre trimiși, care a fost implicat în discuții cu Comisia privind relațiile cu Canada în ultimele zile. „Statele membre au încercat să gestioneze așteptările. Există doar sentimente calde pentru Ottawa, dar trebuie să știm care sunt detaliile.”

Un al doilea diplomat a spus-o mai direct și a precizat că, deși Canadei i s-ar putea acorda un echivalent al acordului UE privind zonele de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare (un acord de acces pe piață oferit Georgiei, Moldovei și Ucrainei), există puțin mandat pentru alte integrări economice sau politice. „Statele membre nu vor conveni asupra a nimic altceva”, a spus diplomatul.

Printre potențialele probleme care ar putea apărea dacă s-ar lua în considerare depășirea actualei relații dintre Bruxelles și Ottawa, potrivit diplomaților, se numără chestiuni spinoase legate de preferința „Fabricat în Canada” de la Ottawa, care ar putea intra în conflict cu regulile pieței unice; industria siderurgică canadiană, care rivalizează cu cea europeană; impozitarea exporturilor de autoturisme ale UE și regulile sale care limitează importurile de alcool european; și îndrumările sale diferite privind produsele modificate genetic.