Pisicuțele din politica românească. Topul felinelor care au făcut carieră în România, țara cu cei mai mulți iubitori de pisici din Europa

Un prieten cu blană poate deveni foarte repede cel mai bun îndulcitor al imaginii publice, pentru un politician. Mai ales dacă acesta se află într-o ţară care ocupă primul loc din Europa în topul numărului de pisici în gospodării.

Potrivit unui studiu publicat de Reuters şi realizat de Federaţia Europeană din Industria Producătorilor de Mâncare pentru Animale, România deţine primul loc în acest clasament. Este urmată de Polonia şi Letonia.

Scena politică se umple, mai ales în campaniile electorale, de figuri politice care folosesc acest “truc” de comunicare pentru a-şi apropia electoratul într-o manieră umană şi caldă.

FLASH NEWSCristian Erbașu vine cu clarificări după avertizarea despre concedierea a zeci de mii de oameni din construcții. Cum justifică antreprenorul afirmațiile

19:13

REACȚIENicușor Dan, mesaj după întrevederea cu Ursula von der Leyen. Ce a transmis șeful statului după ce Președinta Comisiei Europene a anunțat alocarea a 50 de milioane de euro pentru accelerarea Hub-ului de securitate de la Marea Neagră

19:09

Câţiva „pisicoşi” din politica românească

Un astfel de exemplu este primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, care nu o dată a fost văzut strângând la piept o pisică.

Şi a făcut acest lucru conştient sau nu de faptul că îl vor vedea şi cei 48% dintre românii care au pus România pe primul loc în topul de mai sus.

De asemenea, există şi nişte inițiative legislative în primărie care propun ca animalele de companie să fie lăsate, împreună cu stăpânii lor, în instituţie.

Din studiile sociologice realizate până acum, rezultă că există o corelaţie între orientarea politică şi preferinţa pentru animale.

Astfel,  simpatizanții conservatori tind să prefere loialitatea câinilor, în timp ce susținătorii progresiști preferă independența și misterul pisicilor.

Pisica Leia sau pisica „de birou”

Aşa a apărut pisica “de birou”, Leia, precum şi stăpâna ei, Diana Buzoianu.

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor chiar a transmis un mail colegilor din instituţie cu instrucţiuni clare despre cum trebuie tratată felina în caz că va scăpa din biroul de la minister.

Pisica lui Ciolacu

Și Marcel Ciolacu a devenit celebru în rândul stăpânilor de animale de companie, în campanie.

Acesta s-a căţărat pe gardul casei ca să aducă în siguranţă felina evadată din casă.

Hubert Thuma ţine puii de pisică în faţa Câinilor Roşii

Să nu-l uităm nici pe preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov, Hubert Thuma, unul dintre cei mai cunoscuţi iubitori de animale.

Acesta a iniţiat o serie de programe care implică vindecarea cu ajutorul animalelor de companie.

Ba chiar a oferit acces animalelor  în instituţia pe care o conduce.

În această fotografie, Thuma se bucură de drăgălăşenia unor pui de pisică.

Ceea ce se poate înţelege mai greu este de ce i-a aşezat exact în faţa Câinilor Roşii.

Indiferent că adună „like-uri” sau sunt chiar companioni politicienilor,  după o zi lungă în Parlament, pisicile au devenit un element indispensabil în peisajul politic românesc.

Pisica „bibliofilă”

La acest capitol, deja nu mai vorbim de animale de companie din gama tomberoneze, ci de unele „de firmă”.

Registru în care se înscrie cu succes pisica Iuliei Scântei, judecătoare la Curtea Constituţională.

Este atât de îndrăgostită de felina bicoloră încât are un adevărat album foto cu pufoşenia. Ba chiar a  şi folosit fotografia pisicii pentru a trimite urările de Crăciun internauţilor care o urmăresc.

Politicienilor le plac pisicile, dar legislaţia care le protejează a început să se schimbe abia de anul trecut

Cât priveşte protecția animalelor în România, se poate spune că trece printr-o perioadă de reformă.

În perioada 2025-2026, Parlamentul României a introdus pe ordinea de zi a şedinţelor de plen mai multe proiecte de lege care să modernizeze cadrul juridic vechi de 20 de ani.

Iniţiativele legislative vizează transformarea modului în care societatea se raportează la ființele necuvântătoare.

Ne referim la propunerea pentru modificarea Legii 205/2004 pentru ca animalele să nu mai fie considerate „obiecte”, ci ființe vii capabile să simtă durere și suferință psihică.

De asemenea, proiectele L35/2026 şi L36/2026  propun eliminarea eutanasierii câinilor sănătoși și înlocuirea acesteia cu strategii de sterilizare, microcipare și relocare responsabilă.

Un alt proiect depus în martie 2026 propune interzicerea ţinerii câinilor în lanţ, o practică încă răspândită în zonele rurale.

Se propune şi înființarea unui registru național pentru persoanele care au comis cruzimi asupra animalelor, pentru a li se interzice dreptul de a mai deține animale în viitor.

Recent, Parlamentul European a aprobat norme care vor face microciparea obligatorie pentru toate pisicile și câinii din Uniune, facilitând trasabilitatea acestora.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Ciucu nu renunță la obiceiurile de sector, odată ajuns primar general. Postează în continuare pisici pe rețelele de socializare
• Ce insulă din Grecia oferă cazare și o masă gratuită persoanelor dispuse să aibă grijă de pisici