Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a avizat negativ, ședința de marți, propunerea legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, proiect depus în Parlament de lideri ai Coaliției.
Membrii CSM au votat în unanimitate împotriva propunerii legislative a Coaliției privind pensii de serviciu, un aviz negativ care este însă unul consultativ.
CSM, care are rolul constituțional de garant al independenței justiției, anunțase, marțea trecută, că nu i s-a transmis spre consultare niciun proiectul de act normativ vizând pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, proiect anunțat în spațiul public, cu o zi înainte, de candidatul Coaliției, Crin Antonescu, și atrăgea atenția că reluarea dezbaterilor publice va crește incertitudinile în rândul magistraților și riscurile privind stabilitatea resursei umane în justiție.
Inițiativa a fost pusă în contextul în care sunt cel puţin 230 de milioane de euro care sunt blocaţi, din PNRR și, potrivit candidatului, sunt bani care se cuvin tuturor românilor şi nu pot să rămână blocaţi.
Tot în acea zi, liderii Coaliției de guvernare au depus în Parlament proiectul de lege pentru modificarea pensiilor speciale, într-un gest menit să salveze tranșa de 230 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Acest proiect are ca scop corectarea inechităților dintre pensionari, atât din perspectiva contributivității, cât și a vârstei de pensionare – 65 de ani pentru toți, inclusiv pentru cei „speciali”. Sunt încrezător că președintele Crin Antonescu va promulga această lege, care răspunde uneia dintre cele mai mari nemulțumiri din societatea românească. România are nevoie de un președinte mediator, un om al dialogului, un președinte care să construiască o punte între stat și cetățeni”, a transmis marțea trecută liderul PSD și premierul României.
Potrivit expunerii de motive, „se propune ca, începând cu data de 1 ianuarie 2026 judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică se pot pensiona şi pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de cel puţin 48 de ani”.
Votul de marți a fost dat după de plenul CSM a hotărât, cu majoritate, respingerea amânării avizării propunerii legislative privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Au fost 5 exprimate pentru „amânare”, 11 voturi pentru „respingerea amânării”, potrivit ordinii de zi soluționate.
Potrivit magistraților, elementul cheie în evaluarea realizată de Comisia Europeană este reprezentat de soluția de impozitare, iar nu de condițiile de pensionare prevăzute de legislația privind statutul magistraților, reforma realizată prin Legea nr. 282/2023 cu privire la condițiile de pensionare fiind evaluată de către Comisie ca fiind satisfăcătoare pentru îndeplinirea obiectivului 215, potrivit comunicării realizate de aceasta la data de 15 octombrie 2024.
„Având în vedere că reforma realizată prin Legea nr. 282/2023 cu privire la condițiile de pensionare a fost evaluată de către Comisie ca fiind satisfăcătoare pentru îndeplinirea obiectivului 215, potrivit comunicării realizate de aceasta la data de 15 octombrie 2024, orice modificare adusă sub acest aspect statutului magistraților încalcă flagrant principiul ireversibilității reformelor”, se arată în avizul CSM.
Membrii CSM susțin că, pentru a răspunde condiționalității din PNRR și fără a se crea riscul destabilizării resursei umane din sistemul judiciar, poate fi reiterată o nouă soluție de reglementare în materie fiscală pentru pensiile de serviciu, cu condiția ca aceasta să fie formulată în termeni compatibili cu cerința de calitate a legii.
„Plenul Consiliului Superior al Magistraturii consideră că această propunere legislativă are potențialul de a submina grav funcționarea sistemului judiciar pe termen scurt și lung, în principal prin afectarea resurselor umane, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ”, potrivit avizului întocmit de CSM.
Potrivit documentului, resursele umane reprezintă un domeniu critic al sistemului judiciar (monitorizat și de Comisia Europeană în raportul anual privind statul de drept), în special după perioada 2021-2023, când a avut loc un fenomen masiv de pensionări (aproximativ 1000 judecători pensionați din aproximativ 4000 de funcții, respectiv aproximativ 560 procurori pensionați din aproximativ 2250 de funcții), în contextul unei instabilități legislative similare legate de statutul magistraților.
„Or, adoptarea propunerii formulate va avea (…) efectul cert al destabilizării resursei umane din sistemul judiciar. Mai mult, se va intra într-un cerc viciosîn care printr-un demers motivat de un jalon din PNRR, fundamentat însă pe o soluție normativă evident eronată, va fi compromisă o țintă cu adevărat strategică din PNRR, respectiv cea privind asigurarea resursei umane în sistemul judiciar, ca element al caracterului funcțional al legilor justiției”, au precizat magistrații.
În plus, susțin membrii CSM, demersul normativ propus, care survine la doar un an de la reforma realizată prin Legea nr. 282/2023, încalcă principiul securității juridice și al încrederii legitime și creează discriminări între generații de magistrați, conducând la mai multe regimuri succesive de pensionare total diferite, fără justificări raționale și obiective.
CITEȘTE ȘI: