Presa germană îl pune la zid pe Klaus IOHANNIS: „Finalul amar al unei președinții. E vinovat pentru ascensiunea extremei drepte în România”

Demisia lui Klaus Iohannis, anunțată luni, 10 februarie 2025, la două luni după scandalul anulării alegerilor prezidențiale a fost catalogată de presa germană drept un „cutremur al politicii românești” care a dus la creșterea formațiunilor extremiste în viziunea electoratului.

Cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung, citat de Deutsche Welle notează că demisia președintelui nu va schimba neapărat lucrurile în bine, dar a fost totuși un gest necesar, mai ales după anularea alegerilor prezidențiale din 2024.

Publicația, considerată apropiată de creștin-democrații germani, familia politică din care face parte și Iohannis, scrie că, deja fostul președinte Klaus Iohannis „s-a integrat rapid în sistemul feudal extrem de corupt al PSD”.

CONTROVERSĂ Parlamentul londonez investighează The Crown Estate, care deține fundul mării din jurul Angliei, Țării Galilor și Irlandei de Nord, în numele regelui

16:33

EXTERNE Cel mai mic sat din Elveția. Are o biserică din secolul XVIII, un restaurant și numai patru locuitori: „Turul satului durează două minute”

16:30

De asemenea, cazul anulării alegerilor, decizie luată de Curtea Constituțională, acuzată de legături cu PSD, este departe de a fi clarificat. Potrivit publicației germane, România trebuie „să se elibereze în sfârșit din ghearele vechilor rețele de putere”, însă drumul către această schimbare este încă lung.

Un președinte absent a favorizat ascensiunea extremei drepte

Un alt cotidian de referință, Neue Zürcher Zeitung, critică felul în care Klaus Iohannis a gestionat criza politică. În loc să ofere clarificări privind anularea alegerilor, „șeful statului s-a distanțat de public, așa cum a făcut-o pe parcursul întregului său mandat”, notează NZZ, citat de G4Media.

Jurnaliștii elvețieni susțin că președintele poartă o parte din responsabilitate pentru ascensiunea extremei drepte în România, iar atitudinea sa distantă și percepută ca arogantă a dus la îndepărtarea multor români de clasa politică tradițională.

Totodată, publicația observă că anularea alegerilor a oferit partidelor naționaliste oportunitatea de a se victimizeze, prezentând decizia ca pe o „manevră a elitelor politice pentru a preveni venirea unui outsider la putere”.

Un final de mandat marcat de controverse

Tagesschau, site-ul televiziunii publice germane ARD, descrie demisia lui Iohannis drept „finalul amar al unei Președinții de zece ani”.

Jurnalista Silke Hahne notează că popularitatea președintelui a scăzut dramatic din cauza lipsei reformelor promise în justiție, educație și serviciile secrete.

În presa românească, Iohannis a fost adesea descris ca un lider retras, mereu în vacanță sau „adormit”, iar contestatarii săi au profitat de această percepție pentru a câștiga capital politic.

Pe de altă parte, rămâne neclar dacă Călin Georgescu, candidatul prorus susținut de extrema dreaptă, va avea voie să participe din nou la alegeri. Dacă nu, acesta a declarat că „va sprijini un alt candidat de dreapta, în schimbul numirii sale ca prim-ministru”.

O astfel de evoluție ar putea marca sfârșitul orientării clare a României către Occident, concluzionează Tagesschau.