Presa germană îl pune la zid pe Klaus IOHANNIS: „Finalul amar al unei președinții. E vinovat pentru ascensiunea extremei drepte în România”

Demisia lui Klaus Iohannis, anunțată luni, 10 februarie 2025, la două luni după scandalul anulării alegerilor prezidențiale a fost catalogată de presa germană drept un „cutremur al politicii românești” care a dus la creșterea formațiunilor extremiste în viziunea electoratului.

Cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung, citat de Deutsche Welle notează că demisia președintelui nu va schimba neapărat lucrurile în bine, dar a fost totuși un gest necesar, mai ales după anularea alegerilor prezidențiale din 2024.

Publicația, considerată apropiată de creștin-democrații germani, familia politică din care face parte și Iohannis, scrie că, deja fostul președinte Klaus Iohannis „s-a integrat rapid în sistemul feudal extrem de corupt al PSD”.

MOTIVARE Emil Boc a ieșit noaptea să dea la lopată: „Haideți să ne curățăm trotuarele”. Ce i-au răspuns clujenii

00:40

NEWS ALERT Mai multe zone din România sunt afectate de ploaia înghețată, un fenomen meteo periculos pentru șoferi. Cum trebuie reacționat în trafic

23:28

De asemenea, cazul anulării alegerilor, decizie luată de Curtea Constituțională, acuzată de legături cu PSD, este departe de a fi clarificat. Potrivit publicației germane, România trebuie „să se elibereze în sfârșit din ghearele vechilor rețele de putere”, însă drumul către această schimbare este încă lung.

Un președinte absent a favorizat ascensiunea extremei drepte

Un alt cotidian de referință, Neue Zürcher Zeitung, critică felul în care Klaus Iohannis a gestionat criza politică. În loc să ofere clarificări privind anularea alegerilor, „șeful statului s-a distanțat de public, așa cum a făcut-o pe parcursul întregului său mandat”, notează NZZ, citat de G4Media.

Jurnaliștii elvețieni susțin că președintele poartă o parte din responsabilitate pentru ascensiunea extremei drepte în România, iar atitudinea sa distantă și percepută ca arogantă a dus la îndepărtarea multor români de clasa politică tradițională.

Totodată, publicația observă că anularea alegerilor a oferit partidelor naționaliste oportunitatea de a se victimizeze, prezentând decizia ca pe o „manevră a elitelor politice pentru a preveni venirea unui outsider la putere”.

Un final de mandat marcat de controverse

Tagesschau, site-ul televiziunii publice germane ARD, descrie demisia lui Iohannis drept „finalul amar al unei Președinții de zece ani”.

Jurnalista Silke Hahne notează că popularitatea președintelui a scăzut dramatic din cauza lipsei reformelor promise în justiție, educație și serviciile secrete.

În presa românească, Iohannis a fost adesea descris ca un lider retras, mereu în vacanță sau „adormit”, iar contestatarii săi au profitat de această percepție pentru a câștiga capital politic.

Pe de altă parte, rămâne neclar dacă Călin Georgescu, candidatul prorus susținut de extrema dreaptă, va avea voie să participe din nou la alegeri. Dacă nu, acesta a declarat că „va sprijini un alt candidat de dreapta, în schimbul numirii sale ca prim-ministru”.

O astfel de evoluție ar putea marca sfârșitul orientării clare a României către Occident, concluzionează Tagesschau.