Primul barometru al vieții religioase: Peste 90% dintre români cred în Dumnezeu. Armata și Academia, pe primele locuri în topul instituțiilor de încredere

Primul barometru al vieţii religioase din România, prezentat miercuri în Aula Academiei Române, arată că Biserica, Armata şi Academia Română ocupă primele locuri în ceea ce priveşte gradul de încredere acordat de români

Barometrul este realizat de Centrul de Cercetări Sociologice LARICS, în parteneriat cu Secretariatul de Stat pentru Culte şi cu Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române.

Biserica, Armata și Academia, pe primele locuri în topul instituțiilor de încredere pentru români

Pe primele locuri în topul instituțiilor de încredere pentru români se numără după Biserică – 71,2% (41,4% – foarte multă; 29,8% – multă), pe locul al doilea se află Armata, cu 61,8% (17,8% – foarte multă; 44% – multă), urmată de Academia Română, cu 45,6% (9,4% – foarte multă; 36,2% – multă), Primăria, cu 43% (11% – foarte multă; 32% – multă); Poliţia, cu 41,1 (11,4% – foarte multă; 29,7% – multă) şi Ministerul Sănătăţii, cu 34% (6,3% – foarte multă; 27,7% – multă).

Conform studiului, peste 90% dintre respondenți declară că cred în Dumnezeu, indiferent de apartenența lor la un cult. Doar 4% spun că nu cred în Dumnezeu, în timp ce alții spun că nu se poate răspunde așa ușor la această întrebare. În ceea ce privește prezentarea Bisericii/ cultelor în mass-media, 46,5% dintre respondenți spun că aceasta este prezentată negativ în presă, în timp ce 34,9% susțin că prezentarea este una pozitivă.

CONTROVERSĂ De ce l-a numit Zelenski șef de cabinet pe Kyrylo Budanov? „Ambițiile politice ale fostului șef al spionajului ar putea reprezenta o amenințare pentru actualul lider al Ucrainei”

13:09

FLASH NEWS PSD anunță că îl susține „fără rezerve” pe ministrul Justiției iar atacurile la adresa lui sunt „josnice”: „S-a întâmplat după ce a anunțat că numirile șefilor la parchetele nu vor fi de natură politică”. Ce spune PSD de jurnalista Emilia Șercan

12:50

Iată şi câteva exemple din acest barometru. La întrebarea „Credeţi în Dumnezeu, indiferent de confesiune sau religie?”, 90,2% dintre cei intervievaţi au răspuns că „Da”, 5,7% au precizat că „Nu se poate răspunde aşa de simplu la această întrebare”, în timp ce doar 4% au răspuns „Nu”.

Sursa foto: Inquam Photos, Sabin Cirstoveanu

În ceea ce priveşte prezentarea Bisericii/ cultelor în mass-media, 46,5% dintre respondenţi spun că aceasta este prezentată negativ în presă, în timp ce 34,9% susţin că prezentarea este una pozitivă.

Ultimele locuri în ceea ce priveşte gradul de încredere al românilor

Guvernul (13,7%), Parlamentul (9,5%), partidele politice (9,1%) ocupă ultimele locuri în ceea ce priveşte gradul de încredere al românilor, relevă cercetarea.

Sondajul realizat pe baza unui chestionar aplicat telefonic s-a desfășurat în perioada 30 noiembrie – 7 decembrie, pe un eşantion multi-stratificat, probabilistic, de 1.000 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României, cu vârsta de 18 şi peste 18 ani.

Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/minus 3%, la un grad de încredere de 95%.

Chestionarele au fost aplicate în toate judeţele României şi în sectoarele municipiului Bucureşti. Eşantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Institutului Naţional de Statistică.

Nivelul de încredere al românilor în Biserica era sub 60% în ultimii trei ani

Un sondaj INSCOP arăta, anul trecut, că 68.1% dintre români aveau încredere mare şi foarte mare în Armată, în timp ce pe locul al doilea se află Biserica, cu 55.1%, în creştere faţă de ultimele două sondaje.

In 2017, încrederea românilor în Biserică a scăzut la 50%. Printre cauzele cele mai cunoscute care au determinat acest minim istoric, specialiştii indică scandalurile sexuale sau de corupţie în care sunt implicaţi ierarhi şi preoţi, dar şi o maturizare a credincioşilor care nu mai sunt dispuşi să despartă vorbele preoţilor de faptele acestora.

Conform unui sondaj de opinie efectuat de IMAS,  Biserica ajuns la 50,6% grad de încredere în rândul populaţiei, fiind pentru prima dată în istoria Bisericii Ortodoxe Române (BOR) când credibilitatea ei coboară atât de mult.