Prof. dr. Cătălin Codreanu: Administrarea profilactică a anticorpilor monoclonali poate să reducă riscul de infecție cu SARS-COV-2 cu aproape 80% la pacienții cu imunosupresie

Președintele Registrului Român De Boli Reumatice, prof. dr. Cătălin Codreanu, spune că administrarea pur profilactică a anticorpilor monoclonali poate să reducă riscul de infecție cu virusul SARS-COV-2 cu aproape 80% la pacienții cu imunitate scăzută, în contextul pandemiei de COVID-19. Medicul a dat detalii despre importanța și eficacitatea acestui tratament într-un interviu acordat csid.ro.

Numărul bolnavilor de COVID-19 din România rămâne, la începutul lunii martie, de câteva mii pe zi. Dacă pe 1 martie, s-au înregistrat circa 8000 de cazuri și 164 de decese, în 2 martie, numărul celor diagnosticați cu COVID-19 a fost de aproape 7000, iar numărul celor decedați a fost de 90.

EXCLUSIV Surse: Tensiuni în tabăra AUR înainte de votul crucial de mâine, pe legea ANI. Petrişor Peiu ameninţă cu demisia

20:43

ECONOMIE Germania se îndreaptă spre cea mai puternică creștere a PIB-ului din ultimii 4 ani. Ce ar putea să se întâmple cu economia țării în 2026 și care este efectul asupra României

20:42

Deși numărul celor diagnosticați cu COVID-19 este în scădere, iar valul 5 se pare că a trecut, rămân în continuare o serie de persoane vulnerabile în fața virusului SARS-COV-2. O categorie specială de pacienți o reprezintă cei cu probleme de imunitate. Imunosupresia poate fi indusă de anumite boli sau de anumite tratamente pentru aceste boli.

În cazul acestor persoane, soluția pentru a preveni formele grave de boală, alături de vaccinare, o reprezintă și administrarea de anticorpi monoclonali, tixagevimab co-ambalat cu cilgavimab. Această combinație cu acțiune prelungită în prevenirea COVID-19, are capacitate neutralizantă și împotriva variantei Omicron SARS-CoV-2 (B.1.1.529), conform datelor de neutralizare a virusului „viu”, potrivit unor  studii desfășurate atât de la Universitatea Oxford, Marea Britanie, cât și de la Universitatea de medicină Washington, St. Louis, SUA.

Cătălin Codreanu, a trecut în revistă categoriile de pacienți vulnerabili, intr-un interviu pentru csid.ro dar și modul cum purtarea măștii de protecție, vaccinarea și administrarea anticorpilor monoclonali îi pot feri de formele grave de infecție, alături de vaccinare.

Recomandări în privința anticorpilor monoclonali

Pe lângă purtarea măștii de protecție și vaccinare, o altă soluție pentru protejarea pacienților cu imunodepresie poate fi administrarea anticorpilor monoclonali.

„Alături de vaccin, în unele situații, doctorii pot să recomande medicamente complementare care ajută apărarea organismului împotriva COVID-19. Și aici este vorba despre anticorpii monoclonali. Anticorpii monoclonali sunt o clasă particulară de medicamente. În reumatologie, îi folosim de multă vreme, pentru a trata diverse boli reumatice. Ca atare, nu avem temere pentru că știm cum se administrează acest tip de terapie.

Este absolut remarcabil faptul că s-a reușit identificarea unor anticorpi monoclonali care pot să fie administrați nu doar pentru a trata COVID-19 după ce a apărut, ci pentru a preveni, adică în scop pur profilactic. Aceasta se face la persoane care nu au intrat în contact cu virusul, dar care din cauza constituției lor, a bolilor pe care le prezintă, a tratamentelor la care au fost supuși, au un risc mai mare de infectare și de apariție a unor forme grave de COVID-19.

Or, la astfel de persoane, alături de vaccinare, administrarea anticorpilor monoclonali pur profilactică poate să reducă riscul de infecție cu aproape 80 la sută, ceea ce este un procent foarte mare de protecție și este un ajutor extrem de important” explică prof. dr. Cătălin Codreanu.

Vaccinarea și purtarea corectă a măștii se recomandă în continuare persoanelor vulnerabile

„În ceea ce privește protecția pacienților vulnerabili, recomandările actuale cuprind un set de măsuri complexe. Aceste măsuri pornesc de la lucruri care sunt foarte simple și de bun simț: purtarea corectă a măștii de protecție, alegerea corectă a unei măști de bună calitate. Masca trebuie să fie una medicală și nu una textilă. Atunci când este disponibilă, o mască de tip FFP2 este recomandată. Există și soluții de compromis, cum ar fi purtarea măștii chirurgicale simple, în mai multe straturi, adică două măști suprapuse.

Este o măsură de protecție foarte bună pentru persoana care poartă masca. Concomitent, este o măsură foarte bună de protecție pentru celelalte persoane care intră în contact cu ea. Să spunem că este vorba despre un bolnav reumatic, cu o boală de tip imunoinflamator și acesta trebuie să se protejeze. Concomitent, acest pacient trebuie să ceară persoanelor cu care intră în contact să poarte mască de protecție. Faptul că aceste persoane poartă masca în mod corect ca să acopere nasul și gura protejează pacientul vulnerabil. Ca atare, purtarea corectă a măștii este un gest de considerație și de respect în primul rând pentru ceilalți.

Sigur că rămân recomandările legate de distanțarea socială, de evitarea aglomerației, de evitare a zonelor în care crește frecvența persoanelor care pot fi purtătoare ale virusului. Știm cu toții că există forme asimptomatice, un lucru bun pentru cei aflați în situația asta, dar mai puțin bun pentru cei din jur, pentru că asimptomaticii pot răspândi boala.

Ca atare, în perioada circulației varientei Omicron, cu contagiozitate mare, virusul se poate lua foarte ușor. De aceea, trebuie să purtăm mască, să fim riguroși și precauți și să nu ne expunem inutil. De asemenea, datele medicale arată faptul că din păcate, este extrem de frecventă contaminarea în familie, de la cei apropiați sau de la copii” explică prof. dr. Cătălin Codreanu importanța purtării în continuare a măștii de protecție.

O altă măsură eficientă împotriva formelor grave de COVID-19 este vaccinarea.

„Vaccinurile din România sunt autorizate în Europa și fac parte din acele tipuri de vaccinuri care au eficacitatea și siguranța cea mai mare.

Sigur că nu există soluții care să fie miraculoase, adică vaccinul nu protejează pe toată lumea. Răspunsul la vaccin depinde de particularitățile fiecărui individ.

Legat în mod particular de pacienții cu boli reumatice de tip imunoinflamator, cu risc mare de infectare, de forme grave și de deces, există o situație aparte. Aceste persoane, pentru că au un sistem imun deficitar, vor răspunde la vaccin mai slab. Iar acest lucru este știut. Doar că un răspuns vaccinal mai slab este mai bun decât unul care lipsește complet. Recomandarea actuală pentru acești pacienți presupune ca schema inițială de vaccinare să conțină trei doze, în cazul celor cu ARN mesager. A treia doză se face la o lună de la a doua doză. Cu alte cuvinte, e nevoie de o stimulare mai puternică astfel încât bolnavul să fie mai protejat. În plus față de asta, la fel ca la populația generală, este nevoie de administrarea dozei booster” adaugă în interviul video prof. dr. Codreanu.