RADIOGRAFIA unei PĂCI întârziate. Patru direcții în dosarul războiului din Ucraina. Generalul Virgil Bălăceanu: „Proiectul lui Putin va rămâne”

Generalul (r) Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles și fost șef al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei, a făcut o analiză completă și complexă a celui mai așteptat moment din 2025, pacea din Ucraina. Virgil Bălăceanu vorbește despre „pace și alegeri” în Ucraina, despre „pământuri rare vs. teritorii”, dezangajarea americană din Europa, dar și despre proiectele Rusiei pentru Europa. Patru dosare cruciale care își vor spune cuvântul în ceea ce privește armistițiul ruso-ucrainean, pe axa Trump-Zelenski-Putin.

• Ziua de 24 februarie va marca trei ani de când Vladimir Putin a ordonat trupelor ruse să invadeze Ucraina. Deși invazia Rusiei părea pentru mulți o chestiune de zile, ea s-a transformat, cu fiecare nouă zi, într-un război total, în care trupele ruse au atacat nu numai infrastructura militară a Ucrainei, ci și zone civile din orașe și sate, spitale, școli, locuințe.
• Președintele american Donald Trump a declarat, joi, că Ucraina va fi implicată în negocierile de pace cu Rusia, după ce Kievul și aliații săi europeni au avertizat împotriva unei „înțelegeri” între Washington și Moscova, în urma convorbirii lui Trump cu Vladimir Putin.
• Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European, Antonio Costa, s-au angajat să ofere un „sprijin continuu și stabil Ucrainei, până când se va ajunge la o pace justă, cuprinzătoare și de durată”.

Ce ar trebui să facă România într-un context în care ordinea mondială se schimbă și care este strategia țării noastre după pacea din Ucraina?

HOROSCOP 5 ZODII care dau lovitura în aprilie. Au o conjunctură financiară spectaculoasă

09:58

ACTUALITATE Ce este recomandat să faci înainte de a consuma cafea, dimineață, potrivit medicului neurochirurg Vlad Ciurea. Ce ritual matinal respectă

09:47

„Dacă ne gândim la alegerile din Ucraina, trebuie să avem în vedere cel puțin patru scenarii”

Generalul (r) Virgil Bălăceanu susține că un punct important în tot acest scenariu îl vizează pe Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, care are nevoie să-și securizeze și să-și mențină funcția de președinte.

Volodimir Zelenski a declarat că alegerile prezidențiale și parlamentare din țara sa ar putea avea loc în 2025, dacă negocierile de pace vor pune capăt „fazei fierbinți” a războiului cu Rusia, permițând în acest fel ridicarea legii marțiale.

„Este greu de spus cum se va termina (n.r. – posibila pace ruso-ucraineană), dar ar trebui să analizăm câțiva pași care se pot corela, pot să fie și subsecvenți ca desfășurare în timp, dar cred că ar merge mai bine să-i corelăm. Ar trebui să abordăm problematica din perspectiva, să-i spunem «dosarului pace și alegeri». Un alt dosar reprezintă «pământuri rare vs. teritorii». Un altul îl reprezintă dezangajarea americană din Europa. Urmează proiectele Federației Ruse pentru Europa, pe care încercăm să le intuim. Și, nu ultimul rând, care sunt consecințele în ceea ce privește România.

Dacă abordăm problema păcii, de fapt, nu ne gândim la un acord de pace, ci doar la încetarea focului, un armistițiu, cu desfășurarea unei forțe de menținere a păcii, nu este suficient, pentru că anul 2025 ar trebui să reprezinte cel mai probabil și alegerile. Alegerile parlamentare, din cauza legii marțiale, au fost amânate din 2023, iar alegerile prezidențiale, din primăvara anului 2024.

Dacă ne gândim la alegeri, trebuie să avem în vedere cel puțin patru scenarii. Un scenariu îl vizează pe Zelenski – și anume dacă reușește să-și securizeze și șă-și  mențină funcția de președinte. Un al doilea scenariu este alegerea unui alt președinte pro-european, putem lua cazul Zalujnîi (generalul Valeri Zalujnîi, fostul șef al forțelor armate ucrainene, în prezent ambasador al Ucrainei la Londra – n.r.), doar ca exemplu. Un al treilea scenariu, pentru că este un trend din Europa, inclusiv în România, și unul destul de puternic, alegerea unui președinte ultranaționalist. Și scenariul patru, cel mai defavorabil, este cel în care revine un președinte prorus”, a explicat Virgil Bălăceanu.

„Trump o să rămână interesat de acele teritorii unde resursele minerale sunt cele mai importante”

Generalul (r) Virgil Bălăceanu a vorbit și despre interesul Statelor Unite pentru investiții în zona Ucrainei, în vederea exploatării în rafinării, respectiv a prelucrării pământurilor rare.

Fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles consideră că Ucraina trebuie să se mențină independentă și suverană, astfel încât să-și permită, dintr-o poziție favorabilă, un acord economic cu Statele Unite.

„Dacă mergem la următorul dosar – «Pământuri rare vs. teritorii » – , aici sunt două puncte critice. Cel mai important este legat de interesul Statelor Unite pentru investiții, în vederea exploatării în rafinării, prelucrării pământurilor rare. Ca atare, Ucraina trebuie să se mențină independentă și suverană, astfel încât să-și permită cu lejeritate un acord economic cu Statele Unite din această perspectivă. Nu uităm că Trump menționează nu numai pământurile rare, ci menționează petrolul și gazele din Ucraina. Și discutăm problematica teritoriilor, rămânerea ucrainienilor în zona Kursk, în capul de pod din Kursk mai dețin încă peste 400 km², – Kursk devine o monedă de schimb.

Vom vedea cum va duce la un schimb de teritorii. Probabil, Trump o să rămână interesat în acele teritorii unde resursele minerale, mai ales cele legate de pământuri rare, sunt cele mai importante. Este un scenariu. Pe de altă parte, un acord economic stabil al lui Zelenski – dincolo de acuzele pe care o parte dintre ucrainieni este probabil să i le aducă, de genul « Zelenski a vândut Ucraina americanilor » – îi creează și premise favorabile pentru a recâștiga alegerile.

Mai departe, discutăm dezangajarea deja anunțată a americanilor din Europa. Dar eu mă întreb, dacă americanii au interese economice în Ucraina, cum își securizează aceste interese economice, pentru că securizarea trebuie să o facă în primul rând printr-o prezență militară rezonabilă. Ca tare, mă aștept ca Trump să nu retragă trupele din România, din Polonia, mă aștept chiar să le consolideze, chiar dacă o parte din trupe vor fi retrase din Germania, din Belgia, din Italia etc”, a explicat Virgil Bălăceanu.

„Proiectul lui Putin legat de Uniunea Statală rămâne valabil”

Generalul (r) Virgil Bălăceanu a vorbit și despre o piesă crucială a acestui puzzle dintre război și pace, și anume proiectele Rusiei.

Fostul reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles este de părere că proiectul lui Vladimir Putin de a avea în sfera de influență Ucraina va rămâne, alegerile din Ucraina fiind văzute de țarul rus ca o mare oportunitate a schimbării lui Zelenski.

„Dacă mergem însă pe proiectele Federației Ruse, cred că ele ne sunt destul de evidente. Vor să-și mențină tot ce au cucerit, dar în același timp, ucrainienii să se retragă din Kursk. Nu știu dacă vor admite un schimb de teritorii.

Apoi, proiectul lui Putin de a avea în sfera de influență Ucraina va rămâne. Ca atare, vede alegerile ca pe o oportunitate, într-un cadru, între ghilimele, democratic, ca puterea la Kiev să aparțină unui președinte prorus. De ce? Pentru că proiectul lui legat de Uniunea Statală –  Federația Rusă, Belarus, Ucraina și Republica Moldova – rămâne valabil, mai ales în aceste condiții.

Vladimir Putin va solicita retragerea trupelor NATO pentru statele de contact – ne referim aici la țările baltice, Polonia, Slovacia, Ungaria și România – având o zonă pe care, din punct de vedere al influenței, deja a acoperit-o prin două state. Este vorba de Ungaria și de Slovacia. Este foarte pregătită Federația Rusă să acopere zona de influență România, în urma alegerilor din mai 2025. Probabil va acționa mai insistent din punct de vedere al războiului hibrid, pe linia dură care îi va rezista. Pentru că linia dură va fi determinată de Polonia, cu influențe și asupra Țărilor Baltice. Iar Țările Baltice sunt sprijinite puternic și de către țările scandinave.

Deci, vom avea deja o linie de influență a Federației Ruse. Dacă ne uităm, geografic, deține sud-estul Ucrainei, controlează mai bine Marea Neagră și își exercită influența pe axa Nord-Marea Neagră. Vezi România, după alegerile din mai, în funcție de rezultatul lor, vezi Ungaria, care este deja un stat prietenos cu Federația Rusă, vezi Slovacia, care este un stat prietenos cu Rusia. Deci, pe granița de Est va aplica principiul «divide et impera» Vor rămâne statele neprietenoase Polonia și Statele Baltice, și vede în perspectivă ca state prietenoase, cu puternice influențe ale Federației Ruse, România, Ungaria, Slovacia.

Pe de altă parte, va căuta să divizeze Uniunea Europeană – aceasta fiind deja  sub presiunea cerințelor economice din partea Statelor Unite. De fapt, va căuta – și are în Statele Unite un aliat indirect care nu vrea negocieri cu Uniunea Europeană – negocieri economice bilaterale și, în aceste condiții, și Federația Rusă va căuta să aibă un număr mai important de state prietenoase, în afară de cele pe care le-am nominalizat la început”, a mai spus generalul în rezervă.

„Federația Rusă nu și-a realizat scopurile”

Cine pierde și cine câștigă în urma unei posibile păci ruso-ucrainene? Fostul reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles a punctat care sunt situațiile în care apar perdanți vs. câștigători în războiul din Ucraina.

Generalul (r) Virgil Bălăceanu a explicat de ce Putin, respectiv Rusia, nu și-au atins scopurile și cum poate fi Ucraina câștigătoare, deși pierde aproape o cincime din teritoriul său.

„În condițiile în care, prin propunerile de încetare a focului și armistițiu, și în continuare discuții de pace, Federația Rusă câștigă toate teritoriile, atunci asistăm la o capitulare a Ucrainei. O capitulare care poate să ducă și la periclitarea poziției de președinte a lui Zelenski la alegerile de care vorbeam.

Dacă Ucraina, cu sprijinul Statelor Unite, își menține postura de independență, de suveranitate și de identitate națională –  paradoxal, deși pierde aproape o cincime din teritoriul său -, atunci este câștigătoare. De ce? – Federația Rusă nu și-a realizat scopurile. Scopul inițial al invaziei a fost cucerirea Kievului, a fost pe direcția loviturii principale, înlăturarea de la putere a lui Zelenski, aducerea la putere a unui președinte favorabil Federației Ruse și o puternică demilitarizare a Ucrainei. 

Lucrul acesta, în condițiile în care Statele Unite sprijină ideea de recuperare a unei părți din teritorii, deci nu este o capitulare în totalitate, ideea fiind favorabilă acordului economic cu Statele Unite, Zelenski trebuie să aibă șanse să rămână în continuare președinte al Ucrainei. Sigur, prin votul ucrainienilor. În condițiile în care programul de reconstrucție a Ucrainei va presupune nu numai participarea Uniunii Europene și a Statelor Unite, în condițiile în care Ucraina negociază de pe poziții egale cu Statele Unite acorduri economice, în perspectivă, poate și acorduri de securitate, având un interes economic al lui Trump în Ucraina, în aceste condiții, putem vorbi de o Ucraina câștigătoare”, a detaliat Virgil Bălăceanu.

„România trebuie să reactiveze trilaterala Turcia – România – Polonia”

Generalul (r) Virgil Bălăceanu a vorbit și despre ce trebuie să facă România în acest contex și cum trebuie să se gândească puternic la modul în care ar fi pregătită să participe la forța de menținere a păcii.

Fostul șef al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europe susține că România trebuie să se gândească, în contextul european, la cheltuielile pentru apărare.

„Cel mai bine, România ar trebui să gândească aceste lucruri cu Franța, pentru că Franța este și națiune-cadru pentru grupul de luptă al NATO. Parteneriatul strategic cu Franța trebuie reevaluat și reactivat. România trebuie să reactiveze trilaterala Turcia – România – Polonia și parteneriatele strategice cu Turcia, mai ales în condițiile în care Statele Unite nu vor să mai fie umbrela de securitate a Europei, ci doar un sprijinitor în apărarea Europei.

Turcia, mai ales legat de Marea Neagră și nu numai, reprezintă un actor esențial pentru România și ar trebui să regândim relațiile bilaterale cu Turcia. Și, sigur, trebuie să avem poziții comune cu Polonia. Și, de ce nu, să urmăm exemplul Poloniei din punct de vedere al apărării teritoriale, pentru că Polonia este pregătită pentru apărare teritorială, aplică doctrina apărării teritoriale. România n-o face. Pe de altă parte, țara noastră trebuie să-și dezvolte baza industriei de apărare. La ora actuală, este la o dimensiune mult mai redusă față de nevoi.

România trebuie să se gândească, în contextul european, la cheltuielile pentru apărare. Am început deja să diminuăm cei 2,5% pe care ni i-am propus anul acesta. Avem 2,24%, iar anul trecut am avut 2,28%. Însă, 2,5% trebuie să fie o țintă pe care să o realizăm sigur. Dar și managementul Ministerului Apărării trebuie să fie mult mai eficient, astfel încât ceea ce se alocă să se cheltuiască. Exemplul anului 2023 este usturător. S-au alocat 2,5% și s-au cheltuit numai 1,6%”, a adăugat Virgil Bălăceanu.

„Trump nu este președinte pe viață, iar lucrurile se mai schimbă”

„România trebuie să negocieze cu Statele Unite din poziția geografică pe care o are, menținând Scutul de la Deveselu. Nu trecem la reevaluarea acestuia dacă – și aici fac o paranteză, Statele Unite, puțin probabil sau foarte puțin probabil ar vrea să-și retragă scutul din România și din Polonia, respectiv din Turcia, mă refer la radarul de mare putere din Turcia – vulnerabilitatea nu ar fi a României și nu neapărat a spațiului european.

Vulnerabilitatea și-ar crea-o Statele Unite, pentru că ei au nevoie de un scut de apărare, când vorbim de rachete intercontinentale, nu vorbim de pericolul rachetelor cu rază intermediară, cu rază medie sau scurtă. Trebuie să dezvoltăm infrastructura legată de Dobrogea, baza de la Kogălniceanu, pentru că finalul unei asemenea baze este peste 20 de ani. Or peste 20 de ani, am trecut de etapa Trump.

Noi trebuie să gândim în perspectivă și probabil vom asista la o politică a izolaționalismului american în acest mandat al lui Trump, eventual dacă propunerea acelui republican va fi realizabilă, în sensul de a avea dreptul la trei mandate. Dar, oricum, Trump nu este președinte pe viață, iar lucrurile se mai schimbă”, a conchis generalul (r) Virgil Bălăceanu, în analiza pentru Gândul.

Război sau pace? Rusia atacă Cernobîl cu drone

O dronă rusească a lovit, în noaptea de joi spre vineri, scutul de protecție al reactorului 4 de la Cernobîl, provocând o explozie urmată de incendiu, relatează Reuters.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunțat că nivelurile de radiații rămân stabile, însă președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat, printr-o postare pe X, că acest atac reprezintă „o amenințare teroristă la adresa întregii lumi”.

„Nivelurile de radiaţii din interior şi din exterior rămân normale şi stabile. Continuăm să monitorizăm activ situaţia”, transmit inspectorii AIEA.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat la rândul său că drone ale Rusiei au lovit în cursul nopţii de joi spre vineri scutul de protecţie împotriva radiaţiilor de la fosta centrală nucleară din Cernobîl.

„Singura țară din lume care atacă astfel de zone, ocupă centrale nucleare și poartă un război fără să țină cont de consecințe este Rusia. Acțiunile Kremlinului reprezintă o amenințare teroristă pentru întreaga lume”, a declarat Zelenski

Mandatul de cinci ani al lui Zelenski trebuia să se încheie pe 20 mai 2024

Într-un interviu difuzat de o televiziune ucraineană, Zelenski a declarat că modul în care se vor încheia negocierile pentru Ucraina va determina dacă alegerile mult amânate ale țării vor putea avea loc.

„Dacă vom reuși să obținem sfârșitul fazei fierbinți a războiului pentru Ucraina; odată ce vom reuși să obținem acest lucru, împreună cu o armată puternică, un pachet de armament puternic și garanții de securitate puternice, atunci acest lucru (alegerile) vor avea loc.

După aceea, în principiu, ne putem gândi la ridicarea legii marțiale în Ucraina. Odată ce legea marțială este ridicată, mingea este în terenul Parlamentului, care alege apoi o dată pentru alegeri… Părerea mea este că nu este nevoie să petrecem ani de zile așteptând (alegerile) odată ce legea marțială este ridicată”,  a declarat Zelenski într-un interviu.

Artistul în vârstă de 46 de ani, ajuns președintele Ucrainei, nu a spus dacă va candida pentru un nou mandat la conducerea țării.

• În Ucraina, un scrutin prezidențial ar fi trebuit să aibă loc în martie sau aprilie 2024, dar a fost amânat deoarece țara se află încă sub legea marțială. Conform Constituției ucrainene, Zelenski trebuie să continue să își exercite atribuțiile până la alegerea unui nou șef de stat.
• Alegerile parlamentare urmau să aibă loc la 29 octombrie 2023, dar și acestea au fost amânate din cauza aplicării legii marțiale. Ucraina se află sub incidența legii marțiale de când Rusia a lansat invazia la scară largă, în februarie 2022.
• Aceasta a fost prelungită la intervale de 90 de zile de 13 ori de către Parlament, cea mai recentă prelungire fiind până la 7 februarie. Parlamentarii ar trebui să modifice legea pentru a organiza alegeri în timpul stării de război.

Ce rămâne după aproape trei ani de război ruso-ucrainean

În prezent, în jur de 20% din Ucraina se află sub ocupația Rusiei, inclusiv Crimeea și părți mari din regiunile Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojia. De la începutul invaziei ruse, populația în regiunile ucrainene ocupate de Rusia a scăzut cu 56% din 2014 și până în prezent.

Războiul a produs 750.000 de victime de partea Rusiei, inclusiv între 120.000 și 200.000 de soldați uciși. Moscova a cheltuit 200 de miliarde de dolari pe armată în cei trei ani de război, cu toate că suma reală ar putea fi mult mai mare, acestea fiind doar cheltuielile militare directe, potrivit unei analize Foreign Affairs.

Mii de tancuri, blindate, sisteme de artilerie și alte echipamente militare ale Rusiei, cele mai multe moștenite din era sovietică, au fost distruse în Ucraina. Sancțiunile au provocat pagube enorme, iar între 500.000 și 1,3 milioane de ruși tineri și cu studii superioare au părăsit țara începând din 2022.

Trump: „Cred că Putin mi-ar spune dacă nu ar vrea pace”

Întrebat dacă are încredere în liderul rus, președintele Donald Trump a spus că are încredere că Putin „dorește pacea” cu Ucraina, la o zi după ce a avut convorbiri separate cu Putin și cu președintele Zelenski.

“Cred că vrea pace. Cred că mi-ar spune dacă nu ar vrea. Am încredere în el pe acest subiect. Cred că i-ar plăcea să vadă că se întâmplă ceva”, a adăugat Trump.

Donald Trump a mai declarat că i-ar plăcea ca Rusia să revină în Grupul celor Șapte (G7) națiuni, spunându-le reporterilor de la Casa Albă că a fost o greșeală că Rusia a fost expulzată după anexarea peninsulei Crimeea, în 2014.

Rusia a fost eliminată din grup – cunoscut atunci sub numele de G8 – în 2014, după ce Moscova a anexat peninsula ucraineană Crimeea.

Zelenski: „Rusia va pregăti 15 divizii pentru antrenament și consolidarea situației în direcția Belarus”

În timp ce Donald Trump vorbește cu entuziam despre o pace ruso-ucraineană, Volodimir Zelenski face niște afirmații care pun sub semnul întrebării un posibil armistiție.

Mai exact, oficialul de la Kiev susține că Rusia se pregătește să staționeze până la 150.000 de soldați în Belarus în acest an, militari care ar putea fi folosiți împotriva țărilor NATO, a declarat vineri, la Munchen, președintele ucrainean, informează Politico.

„Rusia va pregăti 15 divizii pentru antrenament și consolidarea situației în direcția Belarus. Vor fi 100.000-150.000 de oameni. Și nu sunt sigur că acest grup va trece la ofensivă împotriva Ucrainei. Dar va trece la ofensivă. (…)

Și cred că aceasta este ideea lui Vladimir Putin – tot ce am obținut de la serviciile de informații – cred că pregătește războiul împotriva țărilor NATO, anul viitor. Dar nu este 100%. Dumnezeu să ne ajute să îl oprim pe acest nebun. Cum să îl oprim? Garanții de securitate pentru noi”, a insistat Volodimir Zelenski.

Avertismentul înfricoșător vine după ce președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin au convenit să inițieze negocieri cu privire la viitorul Ucrainei, unde șeful de la Kremlin poartă un război total de aproape trei ani.

CITEȘTE ȘI:

China vrea să intre în ECUAȚIA păcii dintre Trump, Putin și Zelenski. PRESIUNI la masa tratativelor, pentru a pune capăt RĂZBOIULUI din Ucraina

Donald TRUMP anunță intenția de a impune noi taxe vamale ”pe bază de reciprocitate”

Autor

Mara Răducanu

Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul ... vezi toate articolele