Radu Soviani – Ce se va întâmpla cu banii noștri? | „Ai aflat cu Ionuț Cristache!”

Subvențiile astea în beneficiul cui au fost? Ăia care au băgat subvenția și care s-a dovedit pierdere și-a fost plătită tot de populație, vin acum și spun că au soluția.

Să stea cuminți. Cine are puțini bani, să țină de ei! Ajunge să piardă. Ca în orice criză, 100 de lei economisiți acum, face 100 lei mai mult mai târziu.

N-am văzut niciun plan. Cu ce vrea să facă?

Înțeleg că a tăiat posturi goale care nu erau bugetare, iar singurii, înțeleg că vreo 12, se întorc peste vreo 2-3 ani de procese și iau și salarii compensatorii..

În mod normal, toate proiectele ar fi trebuit făcute pe PNRR sau pe fonduri de coeziune.

La nivel de bun simț, te gândești de ce nu s-au dus pe fonduri europene? Pentru că acolo se fură mai greu.

Eu cred că vor încerca să convingă C.E. că nu vor mai minți cum au mințit în ultimii 3 ani, că nu vor mai eșua în absorbția de fondurile europene cum au făcut-o în ultimii 3 ani.

Ceea ce este important este ce decizii vor lua și de când.

Fac apel la alfabetismul economic: una este impozit și alta este contribuție socială. Ceea ce mă îngrijorează pe mine este că sumele vor fi căutate tot la contribuabilii corecți și nu în alte buzunare.

Probleme de dobânzi este o primă parte a soluției. O politică iresponsabilă atrasă doar prin dobânzile mai iresponsabile duc la niște facturi mai mari, iar noi trebuie să fim solidari cu ei.

Dacă în 2015 îndeplineam toate criteriile, acum mai îndeplinim doar unul. Cursul de schimb. Acum nu mai îndeplinim criteriile importante: datoria publică, categoric va crește spre 60% și deficitul bugetar.

 Nu știu dacă l-a făcut cu intenție, dar i-a ieșit. A jucat politic. Isărescu, jucându-se cu cursul valutar, a paradit niște mld de euro din rezerva valutară și a transmis tensiunea dinspre cursul de curs în dobânzi.

Creditele devin mai scumpe, mai puțini bani în conturile datornicilor și mai puțin bani pentru economie.

Nu văd nimic rău în a vorbi cu sindicatele.

I-am spus dlui președinte că niște oameni cu idei medievale din punct de vedere al taxării ar trebui să înceteze.

Mi s-a părut că era în asentimentul ideii.

Creșterea impozitelor înseamnă o măsură recesionistă și duce la salarii și mai mici, la inflație și mai mare etc.

Se poate altfel. Uită-te în buzunarele unde se pierde TVA-ul!

În momentul în care sunt bine gestionate(companii de stat energie)….răspunsul meu este că nu cred că ar trebui private de către ăștia.

Băieții ăștia nu știu pe ce lume trăiesc! Trebuia să vorbim de privatizare la Petrom, dar Petrom trebuia să cumpere OMV.

Bancorex poate trebuia să cumpere Erste Bank.

Măsuri de genul taxă de solidaritate vin din zona unui analfabetism economic.

Eu o văd acolo, din punct de vedere al indicatorilor(recesiunea).

Din toate privatizarea făcută de România, ai câștigat 6,5 mld euro, actualizate, sunt vreo 12 mld. Pe toată economia, ai făcut 12 mld și nu poți să explici ce-ai făcut cu suta de miliarde.

Salariul mediu în sectorul public este în continuare mai mare decât salariul mediu din sectorul privat, ceea ce este o anomalie.

Cheltuielile cu dobânzile au reprezentat 2,1% din PIB, anul trecut.

Anul acesta, cheltuielile cu dobânzile ne duc spre 3%.

Nu vrea să colecteze. Ăsta este sentimentul meu(TVA). ANAF să se uite acolo unde nu s-a uitat niciodată.

Combinatul SIDEX a ajuns la datorii de peste un miliard de euro.

Nu poți să fii solidar cu dl Grindeanu care are pantofi cu talpă roșie de 750 de euro. De ce să contribui ca el să se propășească? De ce să fiu solidar cu dl Câciu care închiriază o limuzină de la fosta soție? Cum poți să fii solidar cu un ministru care a trăit numai din fonduri publice? Nu poți să fii solidar cu cei care au favorizat falimentele din asigurări?

Cine este parte a problemei nu poate fi parte a soluției.

Cel mai dramatic este că vor anunța zilele următoare măsuri ad-hoc, care vor adânci criza în care ne aflăm.

În primele 4 luni ale lui 2025, raportat la aceeași perioadă din 2024, sumele colectate din TVA sunt doar de 1,1%, iar inflația a fost de 5%.

Avem niște semne de recesiune. În primele 3 luni ale anului, producția industrială a scăzut. Și încă un semn, a început să crească rata șomajului.