RAPORTUL Curții de CONTURI a României e devastator/Portul Constanța își ține AVEREA neexploatată și are randament de 10% din proiectele propuse

Curtea de Conturi a României a ajuns la concluzia că, deși Portul Constanta s-a situat in topul primelor douazeci de porturi europene, dupa cantitatea de marfuri manipulate, nu a reușit să depășească media europeană a cantității de marfă manipulată prin porturile maritime. Lucru cum nu se poate mai curios, având în vedere faptul că beneficiază de o poziție geografică avantajoasă, reiese din raportul comisarilor Curții de Conturi, transmis președintelui Camerei Deputaților, Alfred Simonis. Raportul a fost trimis la pentru informare către Comisia de Industrii și Comisia pentru Transporturi.

În perioada 28 februarie-8 decembrie 2024, Curtea de Conturi a verificat activitatea derulată în Portul Constanța, din perioada 2016-2022, referitoare la performanța administrării infrastructurii portuare. De asemenea, s-a analizat gradul de conectivitate al portului cu infrastructura națională de transport rutier și feroviar.

CONTROVERSĂ „Ginerele de la Casa Albă”: Cum a ajuns Jared Kushner omul din umbră al misiunii pentru pace a lui Donald Trump

16:11

IT&C România, ultimul loc în UE la utilizarea inteligenței artificiale generative

15:44

A mai fost verificată și activitatea instituțiilor conexe, ca Ministerul Transporturilor și Infrastructurii(MTI), Compania Națională Administrația Porturilor Maritime S.A Constanța(CNAPM CT), Compania Națională de Căi Ferate „CPR” S.A și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. (CNAIR).

Verificările au scos la iveală faptul că măsurile întreprinse de CNAPM CT nu au avut rezultate satisfăcătoare.

Nu au reușit să atragă fluxuri suplimentare de mărfuri, raportat la alte porturi din regiune. Nu au fost folosite eficient resursele și nu s-a realizat o strategie de dezvoltare pe termen lung.

Practic, în timp ce alte porturi au raportat o activitate crescută în ceea ce privește marfa containerizată, Portul Constanța a menținut niște tarife nejustificate, față de alte porturi concurente de la Marea Adriatică.

Din raport mai reiese că nu au fost exploatate financiar toate proprietățile aflate în patrimoniul CNAPM CT, iar proiectele prevăzute au fost realizate doar în proporție de 10,53%.

Cu exceptia anului 2022, CNAPM CT nu și-a indeplinit obligația legală de a utiliza peste 50% din veniturile proprii obținute din exploatarea infrastructurii portuare pentru întreținerea, repararea, modernizarea și dezvoltarea acesteia. Investițiile nu au fost realizate la nivelul alocărilor bugetare, gradul de realizare a acestora situându-se în perioada 2016-2021 între 43,74% și 68,07%. Doar în anul 2022 a existat o preocupare mai accentuată pentru realizarea investițiilor, gradul de execuție a bugetului alocat fiind de 97 ,49%. Portul Constanța iși poate consolida rolul strategic, atât la nivel național, cât și european, și își poate mări contribuția la dezvoltarea economiei naționale, cu condiția realizării de investiții suplimentare pentru modernizarea infrastructurii portuare existente, se arată în document.

Portul Constanța are multe proprietăți care nu produc niciun leu

Finalizarea proiectelor de investiții și modernizarea infrastructurii naționale de transport care să integreze portul în legături feroviare sau pe rute eficiente și rapide sunt alte două condiții pentru ca Portul Constanța să devină competitiv.

Concluzia generală, care s-a desprins în urma efectuării misiunii de audit a fost aceea că CNAPM CT și-a asumat și îndeplinit parțial obiectivele, atribuțiile și responsabilitățile stabilite legal, referitoare la activitatea de administrare a infrastructurii portuare din Portul Constanța.

Performanța activității portuare a fost afectată semnificativ de acțiunea/inacțiunea instituțiilor statului cu atribuții în gestionarea sistemului de transport în România, precum și în administrarea infrastructurii rutiere și feroviare care asigură conexiunea portului cu principalele centre de producție și consum, reiese din raport.

Recomandările comisarilor Curții de Conturi, precum și cauzele care au dus la această situație, au fost consemnate în același raport din care reiese:  lipsa unei strategii coerente de dezvoltare a transporturilor navale, care să asigure integrarea optimă a transportului naval cu alte moduri de transport;  utilizarea ineficientă a unor active aflate în administrare: subutilizarea terminalului de pasageri, existența unor terenuri nesistematizate și neincluse în circuitul economic; subutilizarea capacității de operare a Portului Constanța, generată de insuficiența investițiilor pentru modernizarea și reabilitarea infrastructurii portuare existente, dar și a infrastructurii rutiere și feroviare care asigură conexiunea portului cu regiunile continentale deservite, precum și întârzierile în domeniul digitalizării, care îngreunează atât activitatea companiei, cât și a operatorilor portuari care își desfășoară activitatea în Portul Constanța.

Așa că, s-au dispus măsuri pentru eliminarea deficiențelor.

Finalizarea de către MTI a demersurilor privind elaborarea strategiei de dezvoltare a transporturilor navale în România, cuprinzând obiective și ținte clare, care să sprijine integrarea transportului naval cu alte moduri de transport;

Întreprinderea de către CNAPM CT a demersurilor necesare și adecvate pentru creșterea cotei de piață a Portului Constanța la nivel regional, valorificarea eficientă a tuturor activelor aflate în administrare, creșterea gradului de realizare a programelor de investiții în infrastructura portuară, în vederea modemizării și dezvoltării capacităților portuare și adaptării la cerințele pieței, implementarea unor sisteme informatice adaptate nevoilor companiei, care să asigure eficientizarea proceselor de afaceri și alinierea la cerințele comunitare privind infrastructura portuară la porturile maritime aflate pe rețeaua centrală TEN-T;

Realizarea de către CNAIR și CN CFR a elementelor de infrastructură aferente rețelei rutiere și feroviare TEN-T de pe teritoriul României, în vederea îmbunătățirii conexiunilor rutiere și feroviare care leagă Portul Constanța de principalele centre de producție ș1 consum ș1 integrării acestuia în rute de transport eficiente și rapide, informează președintele Curții de Conturi a României, Mihai Busuioc.

Citește și:

Grindeanu anunță modernizarea și digitalizarea portului Constanța cu bani din Emirate: În 15 mai avem inaugurarea terminalului RO-RO

Sorin Grindeanu, la Tulcea: Valoarea proiectelor rutiere și navale în beneficiul acestui județ depășește 588 de MILIOANE DE EURO