Remus PRICOPIE recomandă să se învețe din greșelile alegerilor din Austria/ ” Să măsurăm de două ori, înainte de „a lipi” o nouă decizie electorală”

Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, face o analiză detaliată a momentului anulării alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională. În Revista Cultura, fostul ministru al Culturii, ia ca studiu de caz Austria anului 2016. Pentru că părerile au fost împărțite în ceea ce privește acest aspect, Remus Pricopie demonstrează în câteva rânduri de ce la austrieci a fost posibil, în timp ce românii au considerat momentul drept „decesul democrației”. 

În 2016, Austria a trecut printr-un tur de scrutin celui din România anului 2024. Fostul ministru al Culturii și rector al SNSPA, Remus Pricopie, a detaliat, într-un amplu articol publicat în Revista Cultura, de ce austriecii nu au considerat că democrația a fost călcată în picioare prin decizia Curții Constituționale, iar românii, da.

JUSTIȚIE Traian Băsescu, sfat pentru Laura Codruța Kövesi dacă revine în țară după ce își termină mandatul de conducere la Parchetul European: „Să nu mai facă spectacol din necazul oamenilor!”

00:04

REACȚIE Băsescu sare în apărarea lui Georgescu, după imaginile cu el încătușat: „De ce trebuie să pui cătușe? Ăsta nu e un tip care să dea în cap!”

23:23

Decizia CCR din 6 decembrie, de anulare a alegerilor și reluare a acestora, într-un timp rezonabil și în parametrii indicați de cadrul legal, a îngroșat accentele radicale din discursul public al unor actori politici care se identifică drept „suveraniști” sau „patrioți”.

În ultima lună, „patrioții”, rebotezați sub eticheta „georgiști”, s-au străduit să declanșeze avalanșe de lamentări, pe toate posturile de știri, în presa națională sau străină, pe paginile de social media ale lui Donald Trump Junior sau ale miliardarului Elon Musk, cu privire la „violarea regulilor democratice de bază”, ca urmare a „ignorării votului românilor”.

Evident, democrația înseamnă, în mod esențial, respectul pentru fiecare vot, exprimat în condiții de legalitate. Iar acest lucru – legalitatea votului – nu este, din păcate, întotdeauna asigurată, explică Remus Pricopie.

Rectorul Pricopie își motivează alegerea prin similaritatea situațiilor electorale dintre Austria și România prin faptul că a fost vorba despre „o situație relativ similară”.

În Austria, funcția prezidențială este, ca și în România, pe cel mai înalt palier constituțional, cu atribute de forță, dar și cu limitări. „Președintele Federal” are cea mai mare legitimitate simbolică, fiind ales prin vot direct, de către cetățeni, pentru un mandat de 6 ani, cu posibilitatea de a fi reales pentru un al doilea mandat.

Nu deține instrumente executive relevante – această putere se află la nivelul cancelarului –, dar devine cel mai important actor în situații de criză politică. Constituția din Austria oferă președintelui instrumentele de putere necesare pentru a identifica soluțiile de echilibru politic.

Actualul președinte, Alexander Van der Bellen (născut în ianuarie 1944) a fost ales, în 2016, în urma unui proces electoral complicat și contestat.  Bellen este de profesie economist, cu o importantă carieră academică, în Berlin, Innsbruck și la Universitatea din Viena.

În tinerețe, a activat în Partidul Social Democrat din Austria. Câțiva ani mai târziu, s-a reorientat politic spre Partidul Verzilor, care i-a oferit un loc de parlamentar din 1994 până în 2012. La alegerile prezidențiale din 2016, a candidat ca independent, fiind însă susținut de Partidul Verizilor, chiar dacă a părăsit, prin demisie, acest partid, în 2008.â

În urma primului tur al alegerilor, desfășurat pe 24 aprilie 2016, politicianul de extremă dreaptă Norbert Hofer (FPO – Partidul Libertății din Austria) s-a clasat pe primul loc (35,05%), în timp ce pe a doua poziție s-a aflat independentul Alexander Van der Bellen, cu 21,34%.

În urma celui de al doilea tur de scrutin, care a avut loc pe 22 mai 2016, Van der Bellen s-a plasat pe primul loc (50,35%). Rezultatele au fost însă contestate de Președintele FPO, pe motiv de „iregularități în procesul de numărare a voturilor” în 20 din cele 117 districte administrative.

Printre problemele semnalate, nu a existat și aceea a unei fraude electorale, mai spune Pricopie, ci nerespectarea procedurilor, „ceea ce ar fi putut influența rezultatul final al scrutinului, în condițiile în care cei doi candidați din Turul II erau separați de numai 30.863 de voturi.”

Curtea Constituțională din Austria a analizat toate „iregularitățile” semnalate. Unele dintre ele au fost confimate de către Ministerul de Interne, responsabil de organizarea alegerilor, în timp ce altele au făcut obiectul audierii a peste 90 de oficiali, implicați în procesul electoral, în fața Curții Constituționale.

Pe 1 iulie 2016, Curtea Constituțională a considerat că procesul electoral a fost „profund viciat”, ca urmare a nerespectării cu strictețe a legislației electorale, și a decis reluarea Turului II^[. Inițial, reluarea alegerilor a fost planificată pentru 2 octombrie, dar, pe 12 septembrie 2016, ministrul de interne a anunțat amânarea datei alegerilor pentru 4 decembrie 2016, din motive tehnice: s-a constatat că multe plicuri, care conțineau votul prin corespondență, au ajuns deschise / nelipite la destinație (autoritățile electorale competente).

Cu alte cuvinte, principiul „votului secret” fusese încălcat. De vină pentru cele întâmplate a fost … calitatea necorespunzătoare a adezivului utilizat în confecționarea plicurilor destinate votului prin corespondență. Ca urmare a acestui fapt și pentru a permite autorităților remedierea deficiențelor – înlocuirea materialelor de calitate slabă utilizate în procesul electoral –, alegerile au fost amânate pentru încă două luni^[.

În urma votului din 4 decembrie 2016, Alexander Van der Bellen a fost ales președinte al Austriei, cu votul a 53,79% dintre alegători.

Concluziile, pe care fostul ministru al Culturii le detaliază în parte, ar fi următoarele:

1. Statul de drept înseamnă aplicarea legii.

2. Înțelegerea cauzelor și a fenomenelor favorizante.

3. Garanții privind respectarea legii / principiului legalității, cu ocazia reluării procesului electoral.

4. Comunicarea strategică cu cetățenii.

O concluzie a autorului ar fi „să ne grăbim înțelept”, mai ales dacă s-a greșit prima dată.

În concluzie, dacă am greșit prima dată, cu ocazia alegerilor prezidențiale din noiembrie-decembrie 2024, pentru că nu ne-am uitat cu atenție la toate detaliile, deși semnale de alarmă au existat, eu aș recomanda să nu ne grăbim sau, mai bine zis,să ne grăbim înțelept.

Organizarea cât mai rapidă a alegerilor este în spiritul Constituției, pentru a nu prelungi o stare de incertitudine și de lipsă de legitimitate. Cu toate acestea, în varianta organizării alegerilor în martie-aprilie 2025, fără o evaluare atentă, șansele să greșim a doua oară, cu ocazia reluării procesului electoral, vor fi destul de mari.

Dacă au pățit-o în Austria, cu plicurile desigilate, din motive de „adeziv” de proastă calitate, poate noi suntem ceva mai precauți, măcar de data aceasta, și măsurăm de două ori, înainte de „a lipi” o nouă decizie electorală, pe masa coaliției de guvernare.

CITEȘTE ȘI:

În 3 luni vom avea președinte. Cine va fi el?

Susținătorii lui Călin Georgescu protestează la guvern/„Jos dictatura!”/ „Să ne vadă și Iohannis, să ne vadă toate partidele, să ne ia în seamă”