RETROSPECTIVĂ | Cum a fost percepută anularea alegerilor prezidențiale din România pe plan internațional. Mesajele transmise de marile puteri

Într-o Europă agitată și un Occident din ce în ce mai divizat în privința valorilor democratice, România a reușit să atragă, din nou, atenția marilor puteri. Nu printr-un miracol economic, nu printr-o performanță democratică, ci prin anularea alegerilor prezidențiale din 2024, o decizie controversată care a provocat unde de șoc de la Moscova până la Washington.

Vezi galeria foto
4 poze

La 35 de ani de la căderea comunismului, România a traversat, în 2024, poate cel mai ciudat și tensionat an din istoria sa democratică. Evenimentul care a marcat profund scena politică a fost, fără îndoială, anularea primului tur al alegerilor prezidențiale și suspendarea rundei de balotaj, la câteva ore după ce aceasta începuse deja la secțiile de votare din străinătate.

Prima rundă a alegerilor prezidențiale, desfășurată pe 24 noiembrie 2024, s-a încheiat cu o ierarhie surprinzătoare. Niciunul dintre candidații partidelor mari nu a ajuns în finală.

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 MAI: 61 de sesizări și 46 de fapte penale, în contextul alegerilor, înregistrate până la ora 18.00; nu s-au semnalat situații deosebite

18:45

SOCIAL Ce preț are o felie de pâine cu untură și ceapă la Târgul de Crăciun din Timișoara

18:45

În turul al doilea urmau să se confrunte un independent aproape necunoscut, Călin Georgescu și liderul USR, Elena Lasconi.

Deși au fost parțial contestate, rezultatele alegerilor au fost integral supuse renumărării prin decizia Curții Constituționale. Cu toate acestea, operațiunea a confirmat ierarhia din turul întâi.

După ce Curtea Constituțională a consfințit rezultatul inițial, informații sensibile obținute de instituții membre ale CSAT au indicat o posibilă interferență externă în favoarea unui anumit candidat, precum și suspiciuni privind breșe în securitatea alegerilor și deficiențe structurale care, se spune, ar fi compromis legitimitatea întregului proces electoral.

Această situație a determinat Curtea Constituțională să reevalueze de urgență validitatea alegerilor, iar în cele din urmă a dus la o decizie fără precedent în istoria României: anularea, pe 6 decembrie 2024, a întregului scrutin prezidențial.

După anularea alegerilor, reacțiile marilor puteri nu au întârziat să apară. Gândul vă prezintă cele mai relevante declarații.

Noiembrie 2024: Primul tur al alegerilor prezidențiale și prima reacție a Kremlinului

Pe 25 noiembrie, Dmitri Peskov a comentat rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale, spunând că „actuala conducere a României nu este prietenoasă cu Rusia”, dar Kremlinul nu se grăbește să tragă concluzii despre Călin Georgescu, deși acesta susține refacerea relațiilor cu Moscova. Kremlinul a declarat că va urmări cu atenție desfășurarea procesului electoral.

Ulterior, presa occidentală a acuzat Rusia că ar fi influențat alegerile prin sprijin indirect pentru Georgescu, în special prin campanii suspecte pe TikTok. Pe 29 noiembrie, Dmitri Peskov a negat ferm acuzațiile, spunând că „Rusia nu s-a amestecat în alegerile din România și nu are obiceiul să se amestece în alegeri străine”.

Decembrie 2024: Rusia râde. „S-a decis renumărarea voturilor”

Pe 2 decembrie, înainte de decizia oficială privind anularea alegerilor prezidențiale, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a comentat ironic situația din acel moment, și anume renumărarea voturilor celor doi candidați – Marcel Ciolacu și Elena Lasconi –, spunând: „Un candidat nu a fost pe placul autorităților (n.r. Călin Georgescu) și s-a decis renumărarea voturilor… De ce? În România, se întâmplă chiar acum”.

Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, invocând nereguli majore, mai ales în campania lui Georgescu (inclusiv publicitate mascată pe rețelele sociale). Alegerile au fost reprogramate pentru 2025.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a comentat pe 7 decembrie 2024, această situație, criticând decizia Curții Constituționale a României. În cadrul Forumului de la Doha, Lavrov a declarat că CCR a „executat un ordin, ca în armată”, după ce inițial refuzase să anuleze rezultatele primului tur. ​

Mai mult, Lavrov a comparat situația din România cu cea din Ucraina în 2004, sugerând că, la fel ca atunci, deciziile instanțelor constituționale sunt influențate politic. El a afirmat că „judecătorii au dat un salut militar” și au anulat primul tur al alegerilor. ​

De asemenea, Lavrov a negat acuzațiile de ingerință rusă în alegerile din România, afirmând că Moscova nu este interesată de aceste „mașinațiuni” și că astfel de acuzații sunt nefondate. ​

Ianuarie 2025: MAE rus califică alegerile din România drept „o rușine”

Pe 14 ianuarie 2025, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a criticat din nou anularea alegerilor prezidențiale din România, calificând decizia CCR drept „o rușine absolută”, în cadrul conferinței sale de presă anuale de la Moscova.

Thierry Breton susține că măsurile din România pot fi aplicate și în Germania

​Într-un interviu acordat postului francez RMC pe 9 ianuarie 2025, fostul comisar european Thierry Breton a făcut referire la anularea alegerilor prezidențiale din România, sugerând că Uniunea Europeană ar putea lua măsuri similare în Germania, dacă va fi necesar. ​

„Așadar, să așteptăm și să vedem ce se va întâmpla și, deocamdată, să ne păstrăm calmul și să aplicăm legile noastre în Europa, atunci când există riscul ca acestea să fie eludate și, dacă nu sunt aplicate, pot duce la interferențe. Am făcut asta în România și, dacă va fi necesar, va trebui să o facem și în Germania”, afirma Thierry Breton.

J.D. Vance: România a anulat alegerile pe baza unor „suspiciuni șubrede”

Declarațiile lui Thierry Breton au generat reacții puternice pe plan internațional. Vicepreședintele american J.D. Vance a criticat aceste afirmații pe 14 februarie 2025, în cadrul Conferinței de Securitate de la München, exprimând îngrijorări cu privire la posibila ingerință a UE în procesele democratice ale statelor membre.

De asemenea, J.D. Vance a afirmat că anularea alegerilor prezidențiale din România s-a bazat pe „suspiciuni șubrede ale serviciilor de informații”. El a subliniat că, dacă o democrație poate fi subminată de o investiție modestă în publicitate digitală din partea unei țări străine, atunci aceasta nu era foarte solidă de la bun început. ​

„După cum am înțeles, argumentul a fost că dezinformarea rusă a infectat alegerile din România. Dar i-aș ruga pe prietenii mei europeni să aibă o anumită perspectivă. Puteți crede că este greșit ca Rusia să cumpere reclame în social media pentru a vă influența alegerile – noi cu siguranță credem asta. Puteți chiar să condamnați acest lucru pe scena mondială. Dar dacă democrația voastră poate fi distrusă cu câteva sute de mii de dolari de publicitate digitală din partea unei țări străine, atunci, pentru început, putem spune că ea nu a fost foarte puternică”, declara vicepreședintele american.

Bruxelles vs J.D. Vance: Thierry Breton răspunde discursului vicepreședintelui SUA

În replică, Thierry Breton a negat, pe 14 februarie 2025, acuzațiile lui J.D. Vance, afirmând pe platforma X că Uniunea Europeană nu a anulat niciodată alegeri și că libertatea de exprimare rămâne o valoare fundamentală a democrației europene.

El a menționat că Regulamentul privind serviciile digitale (DSA) nu reglementează conținutul, ci asigură transparența, împiedicând manipularea algoritmilor de către platforme. ​

Welcome to Europe VP @JDVance.

With all due respect, in 🇪🇺, freedom of speech is a core value of our democracy — it is non-negotiable. Never was and never will be.

Proof? Even fake news are allowed (sadly, sometimes echoed by top US officials) :

EU/DSA has never canceled… pic.twitter.com/bMGOph35oG

— Thierry Breton (@ThierryBreton) February 14, 2025

J.D. Vance: „Nu avem valori comune dacă anulezi alegerile pentru că nu-ți place rezultatul”

La Conferința de Acțiune Politică Conservatoare (CPAC) de la Washington, care a avut loc pe 20 februarie 2025, J.D. Vance a declarat că prietenia dintre națiuni se bazează pe valori comune și a sugerat că România nu împărtășește aceste valori cu Statele Unite dacă anulează alegerile doar pentru că nu îi place rezultatul.

21 februarie 2025: Premierul Marcel Ciolacu a reacționat la declarațiile vicepreședintelui SUA, precizând că politica externă a țării aparține președintelui României. ​(Mai multe detalii AICI)

„Este punctul domniei sale de vedere, o să încercăm pe canalele diplomatice să facem cât mai multe lămuriri, astfel încât domnul vicepreşedinte să aibă întregul tablou cu ceea ce s-a întâmplat în România”, a spus Marcel Ciolacu într-o conferinţă de presă, la sediul Reprezentanţei Permanente a României pe lângă UE, la finalul unei vizite efectuate la Bruxelles.

24 martie 2025: Președintele interimar Ilie Bolojan a declarat că J.D. Vance a avut dreptate când a spus că democrația României nu este în cea mai bună formă.​ (Mai multe detalii AICI)

„Trebuie să înțelegem și perspectiva americană asupra libertăților pentru că au campanii foarte dure în Statele Unite ale Americii pe care le vedem că se derulează la fiecare ciclul electoral. Dar una este stabilitatea unui sistem politic american în care și interferențele străine nu au efectul pe care îl au în România. Din acest punct de vedere, cu siguranță dacă am fi fost o democrație cât se poate de consolidată ar fi trebuit să fim mai rezistenți la astfel de atacuri. Și atunci vicepreședintele J.D. Vance în acel discurs în care ne-a dat exemplu cred că a avut dreptate spunând că nici democrația noastră nu e în cea mai bună formă dacă prin astfel de atacuri hibride a putut fi afectat procesul electoral. Și cred că recâștigarea încrederii în instituții e un element foarte important și asta înseamnă inclusiv derularea unui proces electoral cât mai corect”, a afirmat Ilie Bolojan într-un interviu pentru Antena 3.

Robert Fico: „Când câștigă cine nu trebuie, este eliminat!”

Pe 27 februarie 2025, într-un interviu cu Mario Nawfal, un apropiat al miliardarului Elon Musk, premierul Slovaciei, Robert Fico a criticat ingerința autorităților române în procesul electoral și a subliniat că „anularea alegerilor nu are ce căuta într-un stat de drept”.

„Vorbind despre România, sunt foarte dezamăgit de faptul că UE a acceptat relaxată anularea primului tur al alegerilor prezidențiale … Cum poți anula pur și simplu primul tur al alegerilor prezidențiale și apoi să pretinzi că totul este în regulă? Aceasta este problema democrației europene”, a spus Fico.

Premierul Slovaciei a făcut referire și la JD Vance: „Vicepreședintele SUA a avut dreptate când a vorbit la Conferința de Securitate de la Munchen. El a spus că «aveți o problemă cu valorile». Nu cred că se referea la probleme culturale, etice. Cred că vorbea exact despre modul în care sistemul democratic nu funcționează corect”.

„În momentul în care câștigă cineva care nu ar trebui să câștige, acea persoană trebuie să fie contestată sau lichidată. În momentul în care ai o opinie diferită de opinia generală, atunci trebuie să fii pedepsit”, a adăugat premierul Slovaciei.

Martie 2025: Interdicția de participare a lui Georgescu la noile alegeri și poziția dură a Kremlinului

Pe 9 martie 2025, Biroul Electoral Central a respins candidatura lui Călin Georgescu pentru alegerile reprogramate, motivând că lipsește o semnătură pe un document anexat. Susținătorii lui Georgescu au protestat în fața sediului BEC, iar manifestațiile au degenerat în confruntări cu jandarmeria.

La două zile distanță, pe 11 martie 2025, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a avut mai multe declarații tranșante:

• Despre legitimitatea alegerilor: „Orice alegeri prezidențiale în România fără candidatul Călin Georgescu… sunt ilegitime.”

• Despre democrația românească: A spus că România a ales calea „anulării democrației” și că Occidentul nu condamnă aceste acțiuni din motive politice.

• Despre presupusa legătură cu Moscova: A afirmat că „speculațiile despre legătura dintre Kremlin și Georgescu sunt prostii” și că ideologia lui Georgescu este mai apropiată de „trumpism”, nu de Rusia.

Reacția României: Un stat agresor nu poate să dea lecții de democrație

La 11 martie 2025, Ministerul Afacerilor Externe al României a reacționat ferm, respingând „lecțiile de democrație” din partea Rusiei și precizând că în această țară nu au avut loc alegeri libere în ultimele două decenii.

MAE a mai spus că România apără ordinea constituțională și că acțiunile autorităților au fost necesare pentru a proteja procesul democratic.

Aprilie 2025: Jair Bolsonaro susține că România a fost martora înlăturării președintelui prin activism judiciar

Fostul președinte al Braziliei, Jair Bolsonaro, a invocat cazul anulării alegerilor prezidențiale din România drept exemplu de presupus „lawfare” – termen folosit pentru a desemna utilizarea justiției ca armă politică împotriva adversarilor.

În cadrul unui miting de stradă, care a avut loc pe 7 aprilie 2025, fostul președinte al Braziliei a susținut că anumiți lideri politici sunt ținta unui atac coordonat la nivel global.

„Noi vom continua să mergem prin Brazilia, arătând că Brazilia poate fi reparată, arătând nedreptățile, arătând ceea ce este cunoscut în străinătate drept Lawfare, adică activismul judiciar folosit pentru a înlătura dreapta, așa cum au înlăturat-o pe Le Pen în Franța, așa cum au vrut să-l înlăture pe Trump în Statele Unite, așa cum l-au înlăturat pe președintele României, așa cum a făcut Maduro în Venezuela, înlăturându-și sau închizându-și adversarii, și cum a făcut Maduro în El Salvador cu toți cei 7 adversari ai săi”, a declarat Bolsonaro, în aplauzele susținătorilor.

Sursa foto: Profimedia, x/ Thierry Breton

Sursa video: TASS, MID Rusia, x/ Mario Nawfal, The White House, AP, BFM TV, News Nation

CITEȘTE ȘI:

Putin, IRONIC după ce în România s-a decis renumărarea voturilor: „Un candidat nu a fost pe placul autorităţilor”

Vance critică din nou anularea alegerilor în ROMÂNIA /„Nu poți avea valori comune dacă anulezi alegeri pentru că nu îți place rezultatul”

Anularea alegerilor PREZIDENȚIALE din România, criticată de Robert Fico: Când câștigă cine nu trebuie, este eliminat!