România a transpus incorect prevederile de la nivelul comunitar privind mandatul european de arestare. Ce sancțiuni riscă

Modul în care au fost transpuse în legislația națională prevederile Deciziei-cadru cu privire la mandatul european de arestare este considerat incorect de către Comisia Europeană, care a decis, joi, să inițieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

Comisia Europeană (CE) a decis, joi, să inițieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere, pe motiv că unele dispoziții ale Deciziei-cadru privind mandatul european de arestare nu au fost transpuse corect, după cum a anunțat Reprezentanța CE în România. Aceeași notificare a fost trimisă și Luxemburgului.

De exemplu, precizează Comisia, este vorba de termenele de luare a unei decizii cu privire la executarea unui mandat european de arestare sau la predarea unei persoane căutate

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „Israelul poate să rămână într-o situație complicată dacă Iranul își păstrează capacitatea de a construi o bombă nucleară”

08:00

ACTUALITATE Crin Antonescu: „Dacă las toate zvonurile să circule, o să spună că mai am puțin și ajung președinte la AUR”

07:30

„Mandatul european de arestare constituie o procedură judiciară simplificată transfrontalieră de predare a unei persoane căutate în scopul derulării urmăririi penale sau al executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate. Operațional de la 1 ianuarie 2004, mandatul european de arestare a înlocuit procedurile îndelungate de extrădare care existau anterior între statele membre ale UE”, se arată în comunicarea Reprezentanței CE.

Conform sursei citate, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere altor 24 de state membre pentru nerespectarea obligației de transpunere a deciziei-cadru sau a obligației de a transpune anumite dispoziții ale acesteia.

Care este procedura

Luxemburgul și România au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde Comisiei. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

Mai detaliat, conform comunicărilor oficiale, prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană  urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.

Etapele procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor:

Comisia identifică posibilele încălcări ale legislației UE pe baza propriilor anchete sau în urma plângerilor formulate de cetățeni, întreprinderi și alte părți interesate.

Dacă statul membru în cauză nu comunică măsurile prin care transpune integral dispozițiile directivelor sau dacă nu ia măsuri pentru a înlătura suspiciunea că a fost încălcată legislația UE, Comisia poate iniția o procedură formală de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

Procedura urmează o serie de etape prevăzute în tratatele UE, fiecare dintre ele încheindu-se cu o decizie oficială:

• Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere, solicitând informații suplimentare de la țara în cauză. Aceasta din urmă trebuie să trimită un răspuns detaliat într-un anumit termen, de obicei de 2 luni.
• Dacă ajunge la concluzia că țara nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în baza legislației UE, Comisia poate trimite un aviz motivat – o solicitare oficială de a se conforma legislației UE. Avizul conține motivele pentru care Comisia consideră că țara respectivă încalcă legislația UE, precum și solicitarea ca statul membru să informeze Comisia, de obicei în termen de 2 luni, cu privire la măsurile luate.
• Dacă statul membru continuă să nu se conformeze, Comisia poate decide să înainteze cazul Curții de Justiție. Majoritatea cazurilor sunt soluționate înainte de a fi aduse în fața Curții.
• Dacă statul membru nu comunică la timp măsurile de transpunere a dispozițiilor directivei, Comisia poate solicita Curții să aplice sancțiuni.
• Dacă hotărârea Curții stabilește că statul a încălcat legislația UE, autoritățile naționale trebuie să ia măsuri pentru a se conforma hotărârii Curții.

Dacă, în ciuda hotărârii Curții, statul membru tot nu remediază situația, Comisia poate retrimite cazul la Curtea de Justiție.

Sancțiuni financiare

La a doua trimitere a cazului la Curtea de Justiție, Comisia propune Curții să impună sancțiuni financiare, sub forma unei sume forfetare și/sau a unei plăți zilnice.

Sancțiunile sunt calculate ținând seama de:

• importanța normelor încălcate și impactul încălcării asupra intereselor generale și private
• perioada în care nu a fost aplicată legislația UE
• capacitatea țării de a plăti (amenzile trebuie să aibă un efect disuasiv/care determină schimbarea unei hotărâri)

Suma propusă de Comisie poate fi modificată de către Curte în hotărârea sa, precizează Reprezentanța CE.