România, ajutată de geografie, defavorizată de INFRASTRUCTURĂ. Consiliul Concurenței, despre transportul intermodal: „Reduce competitivitatea”

Lipsa unei infrastructuri integrate și moderne limitează opțiunile companiilor și reduce competitivitatea, susțin reprezentanții Consiliului Concurenței care au analizat transportul multimodal de mărfuri din România. Aceștia au făcut și recomandări pentru dezvoltarea acestui sector. Este concluzia unui studiu realizat de Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval (CSDN) și Consiliul Național de Supraveghere din Domeniul Feroviar (CNSDF), din cadrul Consiliului Concurenței.

Transportul multimodal de mărfuri este puțin utilizat de către companiile din țară, din cauza dezvoltării insuficiente a infrastructurii, însă atragerea investițiilor ar crește fluxurile de marfă, valorificând potențialul de transport de care dispune România – fluvial, maritim, feroviar, rutier și aerian.

JUSTIȚIE Traian Băsescu, sfat pentru Laura Codruța Kövesi dacă revine în țară după ce își termină mandatul de conducere la Parchetul European: „Să nu mai facă spectacol din necazul oamenilor!”

00:04

REACȚIE Băsescu sare în apărarea lui Georgescu, după imaginile cu el încătușat: „De ce trebuie să pui cătușe? Ăsta nu e un tip care să dea în cap!”

23:23

„România are o poziție geografică avantajoasă, însă lipsa unei infrastructuri integrate și moderne limitează opțiunile companiilor și reduce competitivitatea. Prin investiții și o strategie coerentă, transportul multimodal poate deveni un pilon esențial al economiei naționale și o alternativă sustenabilă pentru viitor”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

CSDN și CNSDF au analizat transportul multimodal de mărfuri din România, pe baza informațiilor transmise de companiile care își desfășoară activitatea în industria prelucrătoare, case de expediții de mărfuri, terminale intermodale/multimodale de mărfuri, precum și a informațiilor furnizate de instituții publice, formulând recomandări pentru dezvoltarea acestuia.

În România există 58 de terminale inter/multimodale de transport

Potrivit studiului, rețeaua de drumuri publice utilizată pentru transportul rutier a crescut cu 0,2%, în 2023 ajungând la 86.388 kilometri, în timp ce lungimea căilor ferate în exploatare s-a diminuat cu 1,4% față de anul 2021, până la 10.611 kilometri.

• Referitor la infrastructura de transport naval, România are 2.763 de kilometri de căi navigabile, 43 de porturi fluviale și fluvio-maritime/locuri de operare/puncte de lucru, cel mai mare port maritim, Constanța și canalul Dunăre-Marea Neagră.
• În ceea ce privește transportul aerian, cu toate că România are 17 aeroporturi, doar nouă aeroporturi au fost utilizate pentru transportul mărfurilor, respectiv: Otopeni, Cluj, Timișoara, Constanța, Craiova, Iași, Suceava, Arad și Sibiu.
• Analiza arată că, în prezent, în România există 58 de terminale inter/multimodale de transport (care utilizează două sau mai multe moduri de transport), din care doar 27 sunt active. Din numărul total de terminale, 33 sunt proprietatea CFR Marfă (56,9%), însă doar patru sunt active. Din cele 27 de terminale active, aproape jumătate deservesc principala poartă de intrare a mărfurilor în țară, respectiv portul Constanța, fiind situate în regiunea de Sud-Est a țării.

Transportul rutier se clasează pe primul loc, urmat de transportul feroviar și cel multimodal

Transportul multimodal este utilizat, însă, de doar 2,3% dintre companiile active în România, care au răspuns solicitărilor realizate de CNSDF și CSDN, transportul rutier clasându-se pe prima poziție, datorită duratei scurte a livrării mărfurilor la destinatar și a dezvoltării mai bune a rețelei rutiere decât cea feroviară sau navală.

Și din punctul de vedere al cantității totale de mărfuri transportate, transportul rutier se clasează pe primul loc (84,1%), urmat de transportul feroviar (11,1%) și cel multimodal (3,1%), în timp ce transportul aerian nu reprezintă o opțiune întâlnită frecvent în rândul companiilor din cauza lipsei unor terminale cargo specializate și a costurilor foarte mari de transport.

Din cantitatea totală de mărfuri transportată multimodal în 2023 (2,5 mil. tone), 43,63% a fost transportată feroviar-rutier (1,1 mil. tone), în timp ce 38,57% (aproximativ 1 mil. tone) a fost transportată rutier-feroviar-naval.

„Astfel, companiile sunt reticente să apeleze la transportul multimodal, având în vedere infrastructura de transport inadecvată, lipsa unor terminale multimodale moderne conectate la toate modurile de transport, lipsa unor lanțuri logistice multimodale și a unor depozite pentru containere, costurile mari de transport și de transfer, timpul de tranzit ridicat și navigabilitatea redusă pe Dunăre”, arată reprezentanții Consiliului Concurenței.

Strategia națională de dezvoltare a transportului multimodal în România

În acest context, CNSDF și CSDN recomandă actualizarea strategiei naționale de dezvoltare a transportului multimodal în România și arată că este importantă construirea unor terminale multimodale moderne, inclusiv în porturi, pentru transportul containerizat de mărfuri, care, în anul 2023, a reprezentat 5% din cantitatea totală de mărfuri transportată.

În plus, terminalele deținute de CFR Marfă trebuie modernizate, iar cele care nu sunt active trebuie operaționalizate, cu opțiunea ca exploatarea acestor infrastructuri de servicii să fie atribuită, în condițiile legii, companiilor feroviare interesate.

Digitalizarea transportului multimodal va permite o mai bună coordonare a transportului de marfă între diferite tipuri de transport, ceea ce va crește calitatea serviciilor și va spori rentabilitatea în cadrul lanțului logistic.

O altă recomandare vizează asigurarea unui regim fiscal echilibrat pentru toate modurile de transport, astfel încât să nu fie favorizată, de exemplu, prin sistemul de taxe, o anumită modalitate de transport în defavoarea unor opțiuni mai puțin poluante.

„Actualul context internațional și evoluțiile transporturilor de mărfuri pot crește fluxurile de marfă din alte state, în condițiile unui transport multimodal dezvoltat, cu costuri și timp reduse. De asemenea, valorificarea potențialului de transport feroviar și naval de care dispune România va permite și atingerea obiectivelor UE în domeniul transportului multimodal.

Astfel, 30% din transportul rutier de mărfuri pe distanțe de peste 300 de kilometri ar trebui să fie transferat către ale moduri de transport (feroviar/naval), mai ecologice, procent care va trebui să ajungă la 50%, în anul 2050, contribuind astfel la reducerea emisiilor de carbon”, mai susțin reprezentanții Consiliului Concurenței.

CITIȚI ȘI:

DRUMURILE noastre toate. INS, calcule exacte despre lungimea căilor de transport din România / La câți kilometri de autostradă a ajuns țara noastră