Rotația pământului a încetinit treptat de-a lungul anilor, iar zilele au devenit tot mai lungi. Cu toate că acest proces este imperceptibil la scara vieții umane, el a generat schimbări majore în timp. Astfel, un studiu publicat în anul 2021 sugerează că încetinirea rotației Pământului este legată de oxigenarea atmosferei, un eveniment esențial pentru apariția și evoluția vieții.
Conform Science Alert, citată de Antena 3, în urmă cu circa 2,4 miliarde de ani, cianobacteriile (algele albastre-verzi) au început să producă oxiogen ca produs secundar al fotosintezei. Cercetarea arată că, zilele mai lungi au permis acestor microorganisme să genereze mai mult oxigen.
Rotația Pământului încetinește din cauza forței gravitaționale exercitate de Lună, ce provoacă o decelerare progresivă. Luna se îndepărtează treptat, influențând ritmul de rotație al planetei noastre.
Fosilele indică faptul că, în urmă cu 1,4 miliarde de ani, o zi dura doar 18 ore, iar în acum 70 de milioane de ani, era cu o jumătate de oră mai scurtă ca azi. Se estimează deci că durata unei zile crește cu 1,8 milisecunde pe secol.
Unul dintre cele mai importante evenimente despite oxigenarea atmosferei a fost „Great Oxidation Event”, atunci când cianobacteriile au proliferat masiv, crescând semnificativ nivelul de oxigen. Cercetătorii sunt de părere că fără acest proces, viața complexă nu ar fi fost posibilă.
De asemenea, o altă oxigenare importantă, numită „Evenimentul de Oxigenare Neoproterozoic”, a avut loc acum 550–800 de milioane de ani.
Pentru a înțelege mai bine fenomenul, oamenii de știință au studiat microbi din Lacul Huron, într-o zonă cunoscută drept „Middle Island Sinkhole.” Microbii aceștia imită comportamentul cianobacteriilor din trecut. Ei au descoperit că producția de oxigen începe cu întârziere dimineața, atunci când cianobacteriile „leneșe” se activează mai greu.
„Această fereastră limitată de timp pentru fotosinteză ne-a atras atenția”, a spus oceanograful Brian Arbic de la Universitatea din Michigan.
De asemenea, echipa a folosit măsurători din laborator și în mediul natural, ca să modeleze legătura dintre lungimea zilei, fotosinteză și oxigenarea atmosferei. Rezultatele indică faptul că zilele mai lungi au contribuit direct la creșterea nivelului de oxigen.
„Am legat legile fizicii de la scala moleculară la mecanica planetară”, a explicat Arjun Chennu, cercetător la Leibniz Centre for Tropical Marine Research. „Dansul moleculelor din covorul microbian este strâns legat de dansul planetei noastre și al Lunii.”
Studiul inovator, publicat în Nature Geoscience, subliniază cum ritmul cosmic influențează direct condițiile ce au permis apariția vieții pe Pământ.
CITEȘTE ȘI: