S-a vândut fostul Arpechim, din Argeş. Platforma a ajuns în proprietatea unor companii cu profile diverse de activitate

Platforma petrochimică din Argeş, fostă Arpechim, unde substanțele derivate din petrol erau transformate în polimeri și compuși chimici folosiți la scară largă, a fost una dintre cele mai mari platforme industriale din România și un punct strategic în lanțul petrochimic național. Avea o capacitate de rafinare de aproximativ 7 milioane de tone pe an. Aflată în faliment de 7 ani, fosta Arpechim are de anul acesta un nou proprietar.

Societatea avea ca acţionar majoritar statul român, dar fără drept de administrare, prin Ministerul Economiei. Tocmai au fost finalizate licitaţiile de vânzare a platformei industriale de la Bradu-Argeş, scriu cei de la Profit.ro.

Republica Moldova începe reforma pe care politicienii români o tot promit de 35 de ani: regionalizarea. Cele 32 de raioane de peste Prut se comasează în 10 județe

05:00

INEDIT Ormuz, centrul lumii de 2.300 de ani. Cum a creat vizionarul Alexandru Macedon cea mai disputată rută a momentului

05:00

Inaugurată în 1971, societatea avea peste 7.000 de angajaţi după Revoluţia din 1989. Ulterior, în 2011, aceasta a fost închisă complet din cauză că nu mai era rentabilă, pentru ca apoi să fie dispusă demolarea acesteia. Zvonurile care circulau erau acelea că ar putea să fie vândută unor dezvoltatori imobiliari care ar vrea să dezvolte în zonă mai multe cartiere rezidenţiale.

Oltchim a intrat în insolvență în 2013, iar după 5 ani, în 2018, activele funcționale de la Râmnicu Vâlcea ale companiei au fost cumpărate de către Chimcomplex Borzești a omului de afaceri Ștefan Vuza, contra sumei de 127 milioane euro plus TVA. După aceea, în 2019, Oltchim a intrat în faliment. Platforma Bradu a fost scoasă inițial la vânzare în bloc, în februarie 2023, la un preț de pornire de aproape 50 milioane euro plus TVA, însă fără succes.

Ulterior, licitațiile de vânzare ″pe bucăți″ a activelor de la Bradu au început în mai 2024 și au avut toate ″deznodământ fericit″, ultima terminându-se recent cu adjudecare. Astfel, cele 9 pachete de active Arpechim au fost adjudecate la prețul total cumulat de peste 21 milioane euro plus TVA. Vânzările nu au fost încă finalizate. ″(…) pentru toate aceste pachete de active adjudecate a fost notificat Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului cu privire la comunicarea avizului de conformitate CSAT sau a unui răspuns din care sa reiasă ca aceste tranzacții nu au nevoie de acest aviz (…)″, scriu cei  de la Profit.ro.

Firma Blue Power Proiect SRL, deținută indirect de Mihaela Toma (60%) și Ionuț Dorel Oprea (40%), potrivit termene.ro, a cumpărat zona centrală a platformei Bradu, cu 5,4 milioane euro plus TVA.  Societatea a fost înființată în 2022 şi are ca obiect principal de activitate dezvoltarea imobiliară.

Următoarea achiziţie, de 4,2 milioane euro plus TVA, a fost adjudecată zona Rezervoare 2 a platformei, de către Rengy Development SRL, controlată de Rengy Development Limited din Malta, cu obiect de activitate dezvoltarea de unități de producție de energie regenerabilă; parcuri fotovoltaice  în Ucraina, cu putere instalată totală de 160 MW.

Zonele PIP și Extruder ale Bradu au ajuns, pentru suma de 4,08 milioane euro, la producătorul de folii și ambalaje din polietilenă Dodi Plast Tech SRL din Pitești. Fabricantul aparţine lui Constantin Dolofan.

Zona PJP de la Bradu a ajuns în posesia companiei de transport și de gestionare a deșeurilor Remat Maramureș SA din Baia Mare, deținută de Paul și Roxana Dumitrescula, pentru suma de 3,4 milioane euro.

Zonele Rezervoare 1 și CTC de la Bradu au intrat în posesia firmei de transporturi de marfă Golden Energy Căteasca SRL din Pitești, a Nicoletei Lazăr, care a plătit 2,5 milioane euro.

Iar zona VICHEM de la Bradu a fost adjudecată de Total Tools Distribution SRL din București, pentru preţul de 500.000 euro. Firma aparţine Malvinei Florea, mai scriu de la profit.ro.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

OMV Petrom își propune INVESTIȚII de 8 mld lei în 2025, peste 2024. Ele ar putea fi ajustate în funcție de noile reglementări, inclusiv taxa pe stâlp

EXCLUSIV VIDEO | Soarta uneia dintre cele mai vechi rafinării din România. Dezvăluirile unui fost ministru care s-a opus privatizării Petrotel