Salvamontiștii îi avertizează pe turişti să nu își mai aleagă traseele montane, după ce consultă ChatGPT-ul. „Nu-i mai găsea nimeni 50 de ani”

Salvamontiștii se confruntă cu situaţii cel puţin ciudate, în ultima perioadă. Mai exact, din ce în ce mai mulți turiştii îşi aleg traseele montane cu ajutorul ChatGPT, așadar după o discuţie cu Inteligenţa Artificială. Doar că astfel de excursii se termină, de cele mai multe ori, cu un apel la 112 şi cu intervenţia salvatorilor montani. Care, uneori, nu mai pot salva nimic.

„Întâmplările care mă marchează cel mai mult sunt întâmplările în care ne ducem şi nu putem să mai facem nimic. Am păţit de 2 ori în toată cariera mea de salvator montan, am pierdut victima, persoana accidentată, pe targă, adică a decedat”, a declarat pentru Observator TV Ciprian Lolu, sef Salvamont Zărneşti.

JUSTIȚIE Traian Băsescu, sfat pentru Laura Codruța Kövesi dacă revine în țară după ce își termină mandatul de conducere la Parchetul European: „Să nu mai facă spectacol din necazul oamenilor!”

00:04

REACȚIE Băsescu sare în apărarea lui Georgescu, după imaginile cu el încătușat: „De ce trebuie să pui cătușe? Ăsta nu e un tip care să dea în cap!”

23:23

Accidente pe munte se întâmplă şi vara, dar mai ales iarna, chiar şi în cazul celor mai bine antrenati alpinişti, dar mai ales când vine vorba de turişti fără pic de experienţă, având doar mult curaj şi inconştienţă.

„În arealul Parcului Național Piatra Craiului traseele in general cu acces spre creasta sunt omologate doar pe sezon de vară. De ce? Pentru că ele traverseaza grohotisuri, culoare, jgheaburi, hornuri, vai, care sunt expuse la riscul de avalanşă. Ori acest fapt, din pacate, foarte multi il subestimeaza sau il ignoră şi insistă”, mai spune Ciprian Lolu.

Și insistă până când îşi dau seama că au ajuns în vârful unei creste şi nu se mai pot întoarce, iar de aici încolo e treaba salvatorilor montani. Doar că, oricât de cinic ar suna, prima regulă a lor e să fie ei în siguranţă.

„Din experienţa anilor trecuţi am observat că anumite grupuri de drumeţie se formează pe Facebook între persoane care nu au un istoric anterior. Şi de multe ori se intampla in cazurile nefericite in care grupurile incep sa se desparta, adica cei care sunt mai slabi si nu au tinut ritmul sunt efectiv abandonaţi, li se spune, coborâţi voi singuri înapoi, şi se ajunge la o acţiune de salvare ulterior”, a declarat Iulian Nenu, salvator montan. „Am avut doi băieţi din Harghita, chiar anul trecut, la final de an şi care efectiv au ales hazardul, coborârea din masivul Piatra Craiului din Ascuţit, pe zăpadă îngheţată, vreme nefavorabial, fără echipament la ei, zona foarte abruptă.

Dar în momentul în care i-am găsit, după o aventură de vreo 4-5 ore, expuși din toate părțile, inclusiv am pus corzi pentru a înainta, ne-am luat după urmele lor să verificăm inclusiv în zăpadă, când să le spunem cuvintele – că v-ați săturat de viață sau care e scopul vostru până la urmă, de ați ales așa? Și ne-au spus așa, subtil, ‘dar în loc să vă bucurați că ne-ați găsit?’ Așa ceva, mai rar… Nu ne gândim ce s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi avut semnal la telefon, dacă nu ar fi avut baterie, dacă nu ar fi avut telefon. Nu îi mai găsea nimeni, cred că 50 de ani de acum încolo, în ce zonă se aflau ”, a adăugat şeful Salvamont Zărneşti.

„Foarte multă lume zice, băi, hai că avem echipament și bani, ei au echipament și bani, dar lucrează la un birou și direct din tastatură, să butonezi, te uiți pe televizor, băi, ce fain s-a dus ăla, direct pe munte, nu merge. Trebuie un pic de antrenament, trebuie să știi unde te duci, să îți faci planul exact”, a declarat Adam Arpad, salvator montan. Aşadar – un plan bun, informaţii corecte, putin antrenament şi echipament. Adică haine, bocanci si un rucsac din care să nu lipsească termosul cu ceai cald, lopata, coltii de zapadă, pioletul, coarda sau kit-ul de avalansă. Singurul care te poate salva daca esti prins sub nămeţi. „Lopata și sonda de avalanșă sunt esențiale și, bineînțeles, acum nu este foarte nou, dar deja se comercializează și prețurile sunt rezonabile, rucsacurile cu airbag care pot face diferența în cazul unei avalanșe”, a afirmat și Ovidiu Nedelcu, jandarm montan.

România e una din puţinele ţări din Uniunea Europeană (UE) în care recuperarea victimelor accidentate de pe munte e complet gratuită, chiar şi pentru cei care nu au asigurare medicală, iar statul român cheltuie astfel, în fiecare an, o adevărată avere cu astfel de acţiuni.

De exemplu, în anul 2025, elicopterele SMURD au făcut 162 de misiuni de salvare a turiştilor de pe munte și numai o oră de zbor medical presupune un cost operaţional de aproximativ 1.400 de euro.

FOTO – Facebook/Salvamont Argeș

În schimb, în Italia, salvarea cu elicopterul e plătită de cel accidentat, şi costă 90 de euro pe minut, iar factura finală poate ajunge şi la 6.000 mii de euro, potrivit sursei citate.

La fel, în Spania ori Elveţia. În Austria, oamenilor le este recomandat să-şi facă o asigurare medicală de drumeţie înainte de a pleca pe munte. Altfel, plătesc dacă vor să fie salvaţi. Și toate acestea pentru a-i descuraja pe turistii teribiliști să plece pe munte în pantofi sport, fără echipament şi fără niciun pic de informare.