Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare: superstiții, obiceiuri și tradiții străvechi care trebuie ținute din Duminica Floriilor și până la Înviere

Care sunt cele mai vechi superstiții și tradiții din Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare, din lumea satului românesc. Aceasta este săptămâna în care credincioșii se pregătesc să primească lumina Învierii, presărată cu multe tradiții și obiceiuri străvechi, care trebuie ținute din Duminica Floriilor, momentul intrării lui Iisus în Ierusalim, și până la învierea Sa și chiar în zilele de Paște.

Obiceiuri în Săptămâna Mare

Acum se face curățenie generală în gospodării, se repară prin curte gardurile, anexele, se dau pomii cu var alb. Casele trebuie să strălucească de curățenie, altfel ele te blestemă dacă prind Paștile neprimenite. În prima zi din Săptămâna Mare se scot hainele la aerisit, iar până miercuri sunt premise muncile în camp, după această zi toți memmbrii familiei se ajută între ei la treburile gospodărești. Până în această zi, femeile trebuiau să termine torsul din furcă, din frică să se le pedepsească Joimărița, acea zeitate a morții care supraveghea focurile din Joia Mare, treptat devenind un personaj justițiar care pedepsea lenea.

În Oltenia, copiii merg la colindat și sunt răsplătiți cu ouă vopsite. În Joia Mare, e ultima zi din post când se mai pomenesc cei decedați. În această zi fiecaer familie care are rude decedate merge la biserică ducând diferite pomeni ce constau în colaci, vin și dulciuri, care se impart cu cei din biserică pentru sufletul celor adormiți.

VIDEO Ciprian Ciucu aruncă bomba serii: „Nicușor Dan a votat cu Ana Ciceală”

21:56

FLASH NEWS Sondaj Sociopol: Drulă spulberat la alegerile pentru Primăria Capitalei. Ciprian Ciucu rămâne pe primul loc cu 32%

21:50

Tradiții și obiceiuri în Joia Mare

Totdată, în Joia Mare se prepare cele mai importante copturi pascale: pasca, cozonacii cu mac și nucă. Pasca cea mai importantă coptură rituală a Paștelui, se face din făină de grâu de cea mai bună calitate, cernută prin sită deasă, și are, cel mai adesea, forma rotundă. În Joia Mare se vopsesc sau se încondeiază ouăle, iar culoarea recomandată este roșu. În unele zone ale țării, această operațiune are loc în Sâmbăta Paștelui, dar în niciun caz în Vinerea Mare. De altfel, în Vinerea MAre se spune că nu se face nimic pentru spor, deparece nu rodește, întrucât Hristos a murit. Or, oul este symbol al rodirii continue și al formei rotunde aproape perfecte.

Obiceiuri și tradiții în Vinerea Mare

Vinerea Mare mai este denumită și i Vinerea Paștilor, Vinerea Neagră, Vinerea Seacă. Este ziua în care Iisus a fost răstignit și a murit pe cruce. Se ține post negru, nu se fac copturi. În Vinerea Mare nu se mănâncă urzici, nu se foloseşte oţet pentru că pe Cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele I-au fost udate cu oţet. Nu se spală, nu se coase, nu se sacrifică păsări sau animale, ca să nu se supere Sfânta Vineri. Dacă plouă în Vinerea Mare se spune că va fi un an roditor. Femeile nu au voie să se tundă, spunându-se că ar putea muri cineva apropiat din familie.

Seara, toată familia merge la biserică pentru a participa la slujba de scoateer a aerului și pentru a trece pe sub acesta. Se scoate Sfânta Cruce în mijlocul Bisericii, la amiază, iar înaintea dei se așază pe masă Sfântul Epitaf. Creștinii trec în genunchi pe sub MAsă, simbolizând gestul suprem de pocăință, iar după ce ies se ridică în picioare, în semn că „se îndreaptă”.

Tradiții și sueprstiții în Săptămâna Mare

Sâmbăta Mare este ultima zi de pregătire a Paștilor. Acum se sacrifică mielul din carnea căruia se pregătesc drobul, friptura și ciorba de miel. Seara, fiecare gospodină își pregătește cu grijă coșul pentru a fi dus la biserica pentru sfințire. După încheierea slujbei de înviere se sfințește coșul cu bunătăți, iar oamenii se întorc acasă cu lumânările aprinse. Acasă, merg la animale, păsări, cu lumina aprinsă spunându-le „Hristos a Înviat” și la ceilalți membrii ai familiei care nu au putut să meargă la slujbă. Apoim, fac semnul crucii și sting lumânările. Ele se păstrează în casă și se aprind numai la vreme de necaz, boală, supărare sau calamități.

Tradiții și Superstiții în ziua de Paște

În Duminica Paștelui, credincioșii se spală cu apă neîncepută în care pun un ou roșu, unul alb, un fir de iarbă și un bănuț de argint. Apa are rol purificator iar celelalte sunt semne ale prosperității, bogăției și sănătății.

În ziua de Paşti nu este bine să dormi, deoarece în restul anului vei fi somnoros, vei avea ghinion, viermii vor mânca semănăturile, recolta va fi distrusă şi te va prinde ploaia ori de câte ori vei vrea să lucrezi câmpul.

În ziua de Paște nu se mănâncă oul cu sare, deoarece se spune că transpiri tot anul. Dacă în prima zi de Paşte bate vântul, aşa va bate tot anul, iar o ploaie trecătoare înseamnă că iarba va fi grasă, recolta bogată, dar va fi fân puţin. De menționat este că, în lumea satului, prin unele zone ale țării obiceiurile, tradițiile și superstițiile se întind până la Înălțarea Domnului.

CITEȘTE ȘI: