Secretul numelui stațiunii Costinești. Ce legătură are cu un primar al Bucureștiului, care a ajuns ministru al Finanțelor

Secretul numelui stațiunii Costinești. Ce legătură are cu un primar al Bucureștiului, care a ajuns ministru al Finanțelor
Secretul numelui stațiunii Costinești
Publicat: 26/08/2021, 17:17
Actualizat: 26/08/2021, 19:03

Un mic sat pescăresc cu doar câteva case s-a transformat, de-a lungul timpului, într-o adevărată ”capitală a vacanțelor estivale” unde tinerii, în special, se bucură de soare și de valurile generoase ale Mării Negre, menținând energia pozitivă și buna dispoziție la cote înalte și profitând la maximum de fiecare zi.

Costinești – sau Stațiunea Tineretului, așa cum mai este numită – a început să se dezvolte în perioada comunistă și, încetul cu încetul, prin modernizarea unor hoteluri vechi și construcția unora noi, a devenit un important punct de reper turistic pe litoralul românesc.

Dincolo de asta, însă, stațiunea Costinești are o istorie îndelungată, așezarea apărând chiar pe vechea vatră a unei mici colonii greșești numită Parthenopolis. În Evul Mediu, Costineștiul de azi era cunoscut sub numele de Mangea Punar (n.red. – Ospățul Puțului), iar anii `60 apărea pe hărți sub numele de Libertatea.

Cum a început povestea stațiunii Costinești

Foarte puțini știu, totuși, că istoria modernă a Costineștiului are ca punct de plecare un demers al lui Emil Costinescu, industriaș și latifundiar, economist politician liberal, deputat, primar al Capitalei (în perioada februarie 1901 – aprilie 1901), dar și ministru de Finanţe al României, în 1902–1904, 1907–1910 și 1914–1916.

Omul politic – fiul lui Alexandru Costinescu, arhitect și inginer român, profesor la Academia Mihăileană din Iași și la Școala de Ponți și Șosele, Mine și Arhitectură din București – și-a început cariera ca jurnalist, în redacția ziarului ”Românul”, ulterior fiind atras de viața politică și devenind membru al Partidului Național Liberal. Primul mandat de deputat PNL l-a câștigat în urma alegerilor din 1876.

Emil Costinescu a fost, de altfel, și unul dintre fondatorii Băncii Naționale a României, iar în ceea ce privește activitatea sa ca ministru al Finanțelor, tot el a fost cel care a pus bazele unor norme de cheltuire transparentă a banilor publici. Mai mult, a susţinut, constant, necesitatea unei industrii naţionale care să beneficieze de fabrici cât mai diversificate, scopul principal fiind o diminuarea importurilor României.

Emil Costinescu și o moșie cumpărată la malul Mării Negre

La un moment dat, Emil Costinescu a cumpărat o moșie la malul mării, de la Vasile Kogălniceanu, fiul lui Mihail Kogălniceanu, aceasta fiind situată chiar în zona unde se află acum stațiunea Costinești.

Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, Emil Costinescu a colonizat această zonă cu populaţie germană, aşa numiţii germani dobrogeni. Emil Costinescu le-a oferit acestora terenuri în arendă – pentru case şi grădini – pentru o perioadă de 20 de ani, cu promisiunea că termenul va putea fi prelungit. Într-o primă fază a dezvoltării localității, în 1922, existau doar 48 de gospodării, însă aşezarea s-a extins, fiind cunoscută drept ”Costineşti“, după numele proprietarului.

În 1940, mulți dintre coloniștii germani – dar şi urmaşi ai lor – au părăsit Costineştiul, plecând în Germania, dar locul acestora a fost luat de români care au continuat să dezvolte localitatea.

În 1949, localitatea devine, oficial, staţiunea Costineşti.

Emil Costinescu, fost primar al Capitalei și ministru de Finanțe

Epava navei Evanghelia, una dintre atracțiile turistice ale stațiunii Costinești

În partea de nord a plajei, aproape de ţărm, se află epava navei Evangelia, un vas grecesc care a eșuat pe data de 15 octombrie 1968, la 1,5 kilometri de țărm.

Această epavă a devenit una dintre atracțiile stațiunii Costineşti. De altfel, există și un proiect pentru refacerea structurii de rezistență, renovarea, cosmetizarea și amenajarea epavei ca punct turistic.

Epava navei Evangelia

În ceea ce privește viața de noapte din Costinești, aceasta este centrată, în mare parte, în jurul a trei discoteci în aer liber – Ring, Tineretului şi Vox Maris -, iar despre staţiunea frecventată în mare parte de tineri se mai spune că ”nu doarme niciodată”.

Alte atracții ale stațiunii sunt Obeliscul, microformele săpate în calcar, dar și taberele de studenţi sau cele unde se practică yoga.

Cristian Lisandru
S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole de investigație, politică internă, politicăciteste mai mult
Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase