Sindicatele din ÎNVĂȚĂMÂNT cer sprijinul preşedintelui Nicuşor Dan în cazul măsurilor luate pentru diminuarea deficitului bugetar

Sindicatele din învățământ solicită sprijinul preşedintelui Nicuşor Dan pentru a rezolva problemele cu care se confruntă angajații din sistemul educațional în urma deciziilor politice luate pentru diminuarea deficitului bugetar. 

„Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie «SPIRU HARET» şi Federaţia Naţională Sindicală «ALMA MATER», în numele celor peste 250.000 de salariaţi din învăţământ ale căror drepturi şi interese le reprezintă, vă solicită sprijinul în vederea soluţionării problemelor cu care se confruntă personalul din învăţământul preuniversitar şi superior, generate de măsurile politice pentru diminuarea deficitului bugetar adoptate de Guvern, cu consecinţe deosebit de grave asupra angajaţilor din învăţământ şi a beneficiarilor educaţiei”, au transmis, vineri, reprezentanţii celor trei confederaţii sindicale.

Aceştia au precizat că se referă Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare şi au adăugat că acestea vor avea efecte dezastruoase asupra salariaţilor din învăţământ şi a actului educaţional.

VIDEO EXCLUSIV După 5 ani cu Nicușor Dan la primărie, bucureștenii speră ca noul primar să se țină de cuvânt: „Să ne dea căldură și apă caldă. Ne-am săturat de promisiuni”

06:00

1 AN DE LA ANULARE 5 decembrie. Ziua dinaintea „furtunii politice”. Mesaj-cheie al secretarului de stat american Antony Blinken, miting anti-Georgescu și pro-Europa în Piața Universității

06:00

„Textele respective reglementează: majorarea efectivelor de elevi, preşcolari şi/sau antepreşcolari în raport de care unităţile de învăţământ au personalitate juridică; majorarea efectivelor de elevi, preşcolari şi/sau antepreşcolari la clasă/grupă; instituirea unui tarif la plata cu ora la un nivel mult inferior celui existent în prezent; modificarea normei didactice de predare-învăţare-evaluare, de instruire practică şi evaluare curentă în sensul creşterii acesteia cu 2 ore săptămânal; limitarea degrevărilor pentru personalul didactic de conducere, de îndrumare şi de control la cel mult jumătate din norma didactică suplimentară”, precizează sursa citată.

Sindicaliștii susțin că în cazul în care nu se va proceda la eliminarea prevederilor respective, printre efectele care vor afecta sistemul de învăţământ preuniversitar se află dispariţia a cel puţin 15.000 de norme/posturi didactice, cu riscul ca, începând cu 1 septembrie, mii de cadre didactice să rămână fără serviciu; dispariţia a sute de unităţi de învăţământ, existând riscul concedierii personalului didactic auxiliar şi administrativ încadrat la nivelul unităţilor care vor fi comasate.

De asemenea, reprezentanţii federaţiilor sindicale subliniază că revenirea la efectivele de elevi/preşcolari „istorice” şi comasări de grupe/clase va avea drept consecinţă scăderea calităţii actului educaţional şi reducerea numărului de norme/posturi, iar imposibilitatea atribuirii orelor rămase libere în regim de plata cu ora, din cauza remuneraţiei derizorii (prin scăderea cu peste 50% a tarifului) va compromite specializările şi disciplinele deficitare în resursă umană.

Sursa citată mai precizează că dacă nu există profesori dispuşi să predea aceste discipline, în regim de plată cu ora, elevii vor fi lipsiţi de acces la aceste materii, ceea ce ar afecta diversitatea şi echilibrul programei şcolare.

„Practic, Executivul a introdus în Lege textele respective, având la bază date pur contabile prezentate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, fără a ţine cont de realitatea din sistem, de posibilităţile reale ale sistemului de a face faţă unor asemenea schimbări si de opiniile specialiştilor în ştiinţele educaţiei”, explică sindicaliștii.

Reprezentanţii federaţiilor sindicale menționează că măsurile adoptate au efecte directe asupra personalului din învăţământ: apariţia unui număr mare de noi completări de normă, de restrângeri de activitate; completările de normă, precum şi transferul personalului pentru restrângere de activitate sau la cerere pentru apropiere de domiciliu realizate în etapele corespunzătoare din calendar să fie sub semnul întrebării; dispariţia unui număr mare de posturi la nivel naţional, ceea ce face să nu mai existe concordanţă între posturile publicate pentru ocupare la examenul de titularizare şi cele existente, în fapt, la nivelul unităţilor de învăţământ; creşterea numărului de ore de predare prestate de persoane fără studii corespunzătoare etc.

„Argumentul precum că în sistemul educaţional există peste 30000 de norme plătite în regim de plata cu ora şi, drept urmare, sunt suficiente posturi pentru soluţionarea noilor completări de normă sau a restrângerilor de activitate, nu este unul care poate fi acceptat”, explică sindicaliştii.

Ei afirmă că normele nu sunt uniform distribuite pe unităţi şcolare sau pe discipline, iar majorarea normei didactice la învăţători nu influenţează cu nimic dispariţia normelor în regim de plata cu ora pentru această categorie, deoarece ei sunt angajaţi pe post şi nu pe normă didactică de predare.

„Având în vedere că, din cele peste 30000 de posturi în regim de plata cu ora, aproximativ 2200 sunt ocupate de educatoare şi învăţători, care sunt angajaţi pe post, rămân aproximativ 28000 de posturi în regim de plata cu ora care, ipotetic, ar putea fi ocupate de cei cărora li se măreşte norma; sunt multe unităţi unde nu există ore atribuite în regim de plata cu ora; în aceste situaţii, fie vor intra profesorii titulari în restrângere de activitate, pentru că nu au cum să aibă catedra de 20 de ore, fie li se va diminua salariul”, completează sursa citată.

Sindicaliștii mai spun că această completare la alte şcoli este mai mult decât incertă, deoarece este foarte probabil să nu mai fie ore disponibile sau pot fi la distanţe apreciabile, costurile pentru navetă fiind mai mari decât cuantumul celor două ore. Totodată, sindicaliştii arată că multe norme plătite în regim de plata cu ora provin din normele directorilor de unităţi şcolare şi a inspectorilor şcolari (peste 5000 de astfel de posturi) degrevaţi.

„Reducerea numărului de norme didactice a fost prezentată ca o măsură de eficientizare, când, de fapt, ea va conduce la: scăderea calităţii actului educaţional, apariţia şomajului în rândul cadrelor didactice şi descurajarea tinerilor să aleagă o carieră didactică, văzând-o ca pe un domeniu incert şi lipsit de siguranţă, ceea ce va agrava criza de personal calificat pe termen lung; supraîncărcarea profesorilor rămaşi – cei care îşi păstrează posturile vor fi nevoiţi să preia un volum mai mare de muncă, inclusiv ore suplimentare şi responsabilităţi extra-curriculare, ceea ce poate duce la epuizare profesională (burnout), scăderea motivaţiei şi, implicit, la o deteriorare a calităţii predării”, au mai declarat reprezentanţii federaţiilor sindicale.

Sursa citată mai precizează că deşi a fost argumentată prin eficienţă, comasarea unităţilor de învăţământ va avea efecte negative semnificative.

Astfel, sindicaliştii afirmă că distanţele mai mari pentru elevi şi acces redus la educaţie (închiderea şcolilor mici, mai ales în mediul rural, ar forţa elevii să parcurgă distanţe considerabile pentru a ajunge la unităţile comasate; acest lucru implică costuri suplimentare de transport, timp pierdut, şi va genera abandon şcolar, în special pentru elevii din familii defavorizate).

Reprezentanţii federaţiilor sindicale consideră că desfiinţarea unităţilor de învăţământ ar duce la slăbirea coeziunii sociale, la pierderea identităţii locale şi la o deteriorare generală a vieţii comunitare, deoarece un punct de referinţă important dispare.

De asemenea, în cazul concedierii personalului didactic auxiliar această măsură ar amplifica problemele sociale şi economice în zonele defavorizate, având în vedere că aceste posturi sunt adesea esenţiale pentru familiile din comunităţile mici.

„Mărirea numărului de elevi în clase, prezentată ca o măsură de eficienţă, are dezavantaje majore: – scăderea drastică a calităţii actului educaţional şi individualizării; clasele cu un număr mare de elevi fac aproape imposibilă o abordare didactică personalizată; profesorul nu poate oferi suficientă atenţie fiecărui elev, nu poate identifica rapid dificultăţile de învăţare şi nu poate adapta metodele didactice la stilurile individuale de învăţare; aceasta duce la o învăţare superficială şi la performanţe şcolare mai slabe; – dificultăţi în gestionarea clasei/grupei şi creşterea stresului; un număr mare de preşcolari/elevi într-o clasă creşte considerabil provocările legate de gestionarea disciplinei şi a dinamicii grupului”, argumentează semnatarii documentului.

Conducerile federațiilor sindicale informează că alte dezavantaje care reies din mărirea numărului de elevi în clase sunt: profesorii sunt supuşi unui stres suplimentar, încercând să menţină ordinea şi să predea eficient într-un mediu aglomerat, ceea ce poate afecta şi sănătatea lor mintală şi fizică; – limitarea activităţilor interactive şi a metodelor moderne de predare: metodele didactice moderne, care implică lucrul în grupuri mici, proiecte, experimente sau dezbateri, devin dificil de implementat în clasele supraaglomerate; profesorii sunt forţaţi să revină la metode frontale, tradiţionale, care nu stimulează gândirea critică şi creativitatea elevilor, limitând potenţialul de dezvoltare al acestora.

„Afirmații de tipul «au fost și clase cu 35-40 și a fost în regulă» nu reprezintă un argument, ci demonstrează lipsa de profesionalism și desconsiderarea sistemului educațional. Încărcarea excesivă a personalului de conducere și control are efecte negative asupra întregului sistem prin: neglijarea rolului didactic și managerial esențial; absența mentoratului și a sprijinului pentru profesori; decizii administrative superficiale și ineficiente etc. Ministerul Educației și Cercetării trebuie să înțeleagă că și director sau inspector eficient și profesor care să-și îndeplinească, în același timp, atribuțiile care revin unui profesor, nu aduce plus valoare în sistem, ci din contră. Toate aceste contraargumente evidențiază faptul că măsurile de «eficientizare» pot avea un cost mult mai mare pe termen mediu și lung, afectând direct calitatea educației și statutul profesional și social al angajaților din învățământ și viitorul beneficiarilor primari”, se mai arată în document.

AUTORUL RECOMANDĂ:

Daniel David, despre protestele din educație: Îi înțeleg că sunt nemulțumiți, dar dacă ar fi în locul meu ar trebui să facă același lucru

Profesorul Mircea Miclea, SEMNAL de alarmă, după măsurile anunțate de Guvernul Bolojan: „Sabotează educația” / „În curând, nu vom mai avea profesori”