Topul celor mai scumpe artere comerciale din lume. Pe ce loc este Bucureștiul

Analiștii de la Cushman&Wakefield Echinox au realizat topul celor mai scumpe artere comerciale din lume, iar în ierarhie este inclusă și capitala României, București. Cel mai mare și mai important oraș din țara noastră a prins un loc în prima jumătate a clasamentului, însă, ținând cont de nivelul de trai al românilor, nu știm dacă să ne bucurăm sau nu că locuim într-un oraș considerat scump.

Astfel, Bucureşti a fost plasat pe locul 37 în topul celor mai scumpe artere comerciale din lume.

Calea Victoriei, mai ieftină ca Belgradul!

Calea Victoriei are o medie a chiriei de 53 euro/mp/lună, imediat în urma Varşoviei şi sub Budapesta, Belgrad sau Zagreb. În schimb, capitala României depăşeşte Sofia, unde chiria pe cea mai important stradă comercială este de 50 euro. La fel, Bucureștiul este mai scump decât orașele Bratislava, Vilnius, Riga și Skopje, ca să enumerăm doar câteva orașe.

TENSIUNI Avertismentul lui Trump către premierul Israelului privind reluarea atacurilor în Iran: „Bibi, ar fi bine să ai grijă sau vei fi pe cont propriu”

09:42

VIDEO Magistrații au amânat începerea judecății pe fond în procesul lui Călin Georgescu

09:37

La nivel global, Fifth Avenue, din New York, şi-a recâştigat poziţia de cea mai scumpă arteră comercială din lume, cu o chirie de referinţă a magazinelor stradale de 1.756 euro/mp/lună. În schimb, în premieră, cele mai mari chirii stradale din Europa se înregistrează pe Via Montenapoleone, din Milano. Capitala neoficială a modei depăşeșlte New Bond Street, din Londra, şi Avenue des Champs Élysées, din Paris.

Chiriile în destinaţiile principale de retail la nivel mondial au scăzut în medie cu 13% în perioada de vârf a pandemiei Covid-19. În ultimul an, creşterea globală a chiriilor a fost, în medie, de 2% și variat foarte mult de la o regiune la alta. Zona Asia Pacific a fost cea mai afectată în perioada pandemiei, aici chiriile scăzând în medie cu 17%, în principal din cauza restricţiilor de circulaţie, care au afectat principalele destinaţii turistice internaţionale.