Tribunalul București amână pronunțarea în cazul contestației la executare depusă de Alina Bica. Fosta șefă DIICOT vrea să rămână în Italia

Judecătorii Tribunalului București urmează să se pronunțe pe 1 septembrie dacă Alina Bica, fosta șefa a DIICOT va scăpa de executarea pedepsei date în dosarul de trafic influență în care a primit 4 ani pentru ajutorul dat, după cum a fost acuzată de DNA, afaceristului Ovidiu Tender.

Fosta șefă DIICOT a făcut o contestație la executarea pedepsei de 4 ani pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, iar instanța Tribunalului București a amânat pronunțarea pe data de 1 septembrie. Alina Bica locuiește în prezent Italia, iar instanța din peninsulă nu a fost de acord cu extrădarea, după ce a luat în calcul apărarea acesteia în care s- a susținut că în penitenciarele din România sunt condiții improprii. Alina Bica își execută pedeapsa în libertate, în Italia, cu câteva condiții stabilite prin legea italiană. Surse confidențiale au declarat pentru Gândul că această are acolo un loc de muncă și este decisă să nu se mai întoarcă niciodată în România.

Alina Bica a fost condamnată pentru favorizarea lui Ovidiu Tender

Pe data de 29 noiembrie 2019, fosta şefă a DIICOT Alina Bica a fost condamnată definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 4 ani închisoare cu executare, într-un dosar în care a fost acuzată de DNA că l-a favorizat pe omul de afaceri Ovidiu Tender. Pe fond, în noiembrie 2016, Alina Bica a fost condamnată la 4 ani închisoare pentru favorizarea făptuitorului, pedeapsă rămasă definitivă în iunie 2018.

CONTROVERSĂ Bruxelles-ul apără independența Curții Penale Internaționale după noile sancțiuni impuse de SUA. Cum vede Netanyahu, acuzat de crime de război de CPI, intervenția Washingtonului

18:27

FLASH NEWS Procurorii avertizează Guvernul demis că noua lege a salarizării este un afront adus sistemului de justiție. Care sunt nemulțumirile magistraților

17:55

În martie 2019, decizia de condamnare a fost anulată de Instanţa supremă, în baza deciziei Curţii Constituţionale privind nelegala compunere a completurilor de cinci judecători.

La rejudecare s-a respins apelul Alinei Bica şi s-a menţinut condamnarea din noiembrie 2016.

„În majoritate: respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpata Bica Alina Mihaela şi de Ministerul Public – DNA împotriva sentinţei penale nr. 1057 din 29 noiembrie 2016, pronunţată de Înalte Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală în dosarul nr. 2471/1/2015. În baza art.275 alin. (2) Cod procedură penală obligă apelanta intimată inculpată Bica Alina Mihaela la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă”, se arată în decizia dată in ianuarie anul acesta de Instanţa supremă.

Este de menționat și că a existat şi o opinie separată a unui judecător în sensul achitării Alinei Bica.

Acuzaţiile aduse de procurorii DNA

Potrivit procurorilor DNA, în cursul anului 2013, afaceristul Ovidiu Tender i-a solicitat sprijinul Alinei Bica pentru a obţine o condamnare cu suspendare în dosarul RAFO, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti. Șefa DIICOT de la acea vreme le-a solicitat subordonaţilor săi de la DIICOT să ceară în instanţă condamnarea lui Tender la o pedeapsă cu suspendare.

„Având în vedere relaţia existentă între Mihăilescu Ionuţ Florentin şi Bica Alina Mihaela, numitul Tender Ovidiu i-a cerut sprijinul magistratului prin intermediul angajatului şi avocaţilor săi în vederea formulării unei apărări favorabile inculpatului Tender Ovidiu, luând în considerare că procurorul Bica Alina Mihaela a fost cel care a instrumentat dosarul şi a dispus trimiterea în judecată a acestuia. Pentru sprijinul acordat, în scopul arătat mai sus, Mihăilescu Ionuţ Florentin, angajat al SC Prospecţiuni SA, firmă deţinută de Tender Ovidiu, a beneficiat de un card emis de Unicredit Bank, în care îi sunt virate diferite sume de bani. De asemenea, din actele şi lucrările dosarului nr.393/P/2013, a rezultat că Mihăilescu Ionuţ Florentin şi Bica Alina Mihaela au dobândit bunuri imobile (teren), iar, pentru disimularea provenienţei acestora, actele de proprietate au fost întocmite pe numele lui Gavrilă Ştefan şi pe numele altor persoane interpuse”, transmite DNA.