În ultimii ani, turbulențele au devenit tot mai frecvente și mai intense. Specialiștii avertizează că schimbările climatice contribuie la creșterea acestor fenomene, afectând siguranța zborurilor.
Ultimul incident periculos s-a petrecut săptămâna trecută pe un zbor Delta Air Lines, de la Salt Lake City la Amsterdam, când unii pasageri au crezut că avionul lor se va prăbuși.
Aeronava în care se aflau a intrat într-o zonă de turbulențe severe, aruncând oamenii în tavan și cărucioarele de serviciu prin cabină. Un pasager a spus că a simțit ca un cutremur.
De altfel, avionul a fost nevoit să aterizeze de urgență în Minneapolis, unde 25 de persoane au fost transportate la spital, potrivit CNN.
Acesta a fost doar ultimul dintr-o serie de incidente recente de turbulență care au dus la răniți, spitalizări și chiar la un deces.
Anul trecut, un bărbat de 73 de ani a murit în urma unui atac de cord în timpul unei turbulențe severe pe un zbor de la Londra la Singapore.
Turbulențele severe în aerul limpede deasupra Atlanticului de Nord – una dintre cele mai aglomerate rute aeriene ale planetei – au fost cu 55% mai frecvente în 2020 decât în 1979, conform unui studiu din anul 2023, care a constatat, de asemenea, o creștere de 41% în SUA continentală.
Se preconizează că turbulențele suficient de puternice pentru a provoca leziuni se vor dubla sau chiar tripla la nivel global până la sfârșitul secolului, conform unui studiu din 2017, .
Conform analizei realizate de Turbulence Forecast și IATA, rutele situate în zone montane și tropicale sunt cele mai expuse.
De altfel, piloții sunt foarte conștienți de necesitatea de a fi extrem de atenți în apropierea munților, dar turbulențele pe care le provoacă nu sunt întotdeauna previzibile.
Dar și o altă formă de turbulență poate apărea aparent din senin, fără semne vizibile care să avertizeze piloții. Este vorba despre o turbulență în aer limpede și este cel mai adesea folosită pentru a descrie turbulența din apropierea curenților jet, râuri ondulate de aer care se mișcă rapid la altitudini mari, unde zboară avioanele.
Este cauzată de „forfecarea vântului”, o schimbare rapidă a vitezei sau direcției vântului odată cu altitudinea. Acest tip de turbulență este „periculos, deoarece este greu de detectat și de prevăzut”, a spus Piers Buchanan, manager de aplicații științifice în aviație la UK Met Office.
Astfel, ruta dintre Mendoza, în Argentina, și Santiago, în Chile, oferă priveliști uluitoare asupra vârfurilor înalte, uneori acoperite de zăpadă, ale munților Anzi, dar este și cea mai turbulentă rută din lume, potrivit datelor Turbli.
Pe locul doi se află ruta de 320 de mile dintre orașele japoneze Natori și Tokoname este una dintre cele mai turbulente din Asia din cauza acestui fenomen, a spus Gallego Marcos.
Pe locul trei se află zborul Santiago – Santa Cruz, care traversează lanțul muntos al Anzilor, unde curenții de aer puternici produc frecvent turbulențe severe.
Pe locul al apatrulea este ruta Almaty – Bishkek, urmată de zborul Lanzhou – Chengdu, ambele trecând peste munți înalți din Asia Centrală și China, unde diferențele mari de temperatură generează instabilitate atmosferică.
Experții avertizează că pasagerii ar trebui să respecte întotdeauna indicațiile echipajului și să rămână cu centura de siguranță cuplată pe tot parcursul zborului, chiar și atunci când semnalul de avertizare este stins.
„Pe măsură ce clima se schimbă, ne așteptăm ca turbulențele să devină mai frecvente și mai puternice pe multe dintre rutele populare. Este un factor pe care companiile aeriene îl iau deja în calcul pentru siguranța pasagerilor”, a declarat meteorologul John Grant.
Potrivit raportului, tehnologiile de detectare a turbulențelor și schimbarea altitudinii de zbor pot reduce disconfortul și riscurile, însă nu pot elimina complet fenomenul.
Furtunile și norii cumulus înalți reprezintă o altă sursă importantă de turbulențe, care sunt deosebit de pronunțate în apropierea ecuatorului.
„Acestea sunt provocate de mișcări verticale puternice ale aerului și pot fi bruște și severe”, a mai spus Buchanan, manager de aplicații științifice în aviație la UK Met Office.
Acest tip de turbulență nu figurează în clasamentul Turbli, deoarece piloții tind să o evite, dar avioanele scanează constant furtunile folosind radarul de la bord și echipamente de la sol.
„Pilotul va zbura în zig-zag, în jurul norilor de furtună. prognozele nu sunt întotdeauna suficient de precise pentru a detecta turbulențele provocate de furtuni, iar furtunile pot genera și explozii care nu pot fi prevăzute sau detectate de radar”, a spus Gallego Marcos.
Un alt pericol deosebit apare atunci când se formează mai multe furtuni în același timp și piloții riscă să fie prinși între nori uriași de furtună.
Experții în aviație cred că acest lucru s-ar fi putut întâmpla în cazul zborului de anul trecut dintre Londra și Singapore, care a întâlnit furtuni deasupra Myanmarului.
Oamenii de știință studiază dacă schimbările climatice pot contribui la intensificarea acestui tip de turbulențe, întrucât o atmosferă mai caldă reține mai multă umiditate, ceea ce alimentează furtuni mai intense.
FOTO – caracter ilustrativ: Hepta