Rheinmetall, pentru care ministrul Miruță a girat că va salva șantierul naval, a boicotat prima licitație pentru Mangalia. Un miliard de euro din programul SAFE, în pericol.

Un scandal de proporții blochează programul de înzestrare a forțelor navale române și pune în pericol fonduri europene uriașe. Compania germană Rheinmetall nu s-a prezentat la prima licitație pentru cumpărarea Șantierului Naval Mangalia, deși statul român i-a pregătit un pachet de 920 de milioane de euro prin programul SAFE pentru construcția a patru nave de patrulare.

FLASH NEWS Toni Neacșu explică decizia Curții de Justiție a UE, cu privire la prescripția răspunderii penale. Demersul reflectă principiul Constituției

17:00

FLASH NEWS Oana Țoiu a publicat imagini de la vizita în SUA, la invitația secretarului de stat, Marco Rubio

16:58

 Loading ...

În timp ce șantierul a intrat în faliment și ultimii angajați au fost concediați, miniștrii Apărării și Economiei, Radu Miruță și Irineu Darău, pasează responsabilitatea de la unul la altul.

Promisiunile lui Miruță și realitatea din teren

În luna aprilie, Radu Miruță garanta că Șantierul Naval Mangalia va fi salvat prin parteneriatul cu Rheinmetall. El explica atunci că cele patru nave militare, finanțate cu aproape un miliard de euro, urmau să fie construite la Mangalia, după ce nemții ar fi preluat și modernizat șantierul.

„Cele patru nave de patrulare se vor produce la Şantierul Naval de la Mangalia, fiind jetonul care salvează acest şantier. Este singura variantă ca Şantierul Naval de la Mangalia 2 Mai, după ce a fost exemplu de manual despre cum statul român să-şi bată joc de el, să fie salvat.”, susţinea Miruţă, în conferinţa de presă din 28 aprilie.

Radu Miruță

Realitatea arată însă diferit. Prima licitație din 29 iunie a trecut fără ca vreun cumpărător să depună ofertă, iar pe 15 iulie au expirat preavizele pentru ultimii 271 de muncitori care mai lucrau pe platformă. Întrebat de ce firma germană nu s-a prezentat la licitație, Miruță a evitat să dea un răspuns clar și a transferat responsabilitatea către Irineu Darău.

Explicația Ministerului Economiei: Șantierul e prea mare pentru germani

Mininstrul Economiei, Irineu Darău, a explicat că statul român nu are cum să intervină direct în procesul de vânzare, deoarece deciziile aparțin acum lichidatorului judiciar CITR și grupului Damen, care deține cea mai mare parte din datorii.

„În prezent, din punct de vedere juridic, drepturile decizionale cu privire la DSMa aparţin administratorului judiciar CITR şi Damen, care deţine în mod direct şi împreună cu societăţi afiliate circa 97% din masa credală (datorii, n.r.) declarată în procedura insolvenţei. Acestor entităţi le revine, aşadar, răspunderea pentru derularea ulterioară a operaţiunilor de la DSMa şi evitarea lichidării acesteia”, a transmis Darău.

Irineu Darău

Darău a dezvăluit că reprezentanții Rheinmetall au transmis că șantierul de la Mangalia e mult prea mare pentru nevoile lor de producție militară. Din acest motiv, germanii au încercat să participe la licitație împreună cu gigantul de transport maritim MSC, care ar fi urmat să preia partea civilă și comercială a șantierului. Faptul că acest parteneriat nu s-a înscris la prima licitație ține, potrivit ministrului, strict de strategia comercială a investitorilor privați.

„În cadrul evaluărilor tehnice, concernul industrial Rheinmetall a semnalat oficial că dimensiunea totală a activelor de la Mangalia depăşeşte nevoile sale curente, concentrate strict pe zona de producţie militară. Din acest motiv, Rheinmetall a analizat participarea la licitaţie printr-un consorţiu comun cu gigantul transporturilor maritime MSC, entitate capabilă să preia şi să opereze componenta comercială/ civilă a şantierului. Faptul că acest consorţiu nu s-a înscris la prima strigare ţine strict de strategia comercială a investitorilor privaţi şi de analiza structurii de active scoase la vânzare”, a mai transmis ministrul.

Licitațiile continuă la preț fix, deși timpul expiră

Următoarea licitație pentru vânzarea șantierului e programată pentru data de 29 iulie, iar prețul de pornire rămâne 184 de milioane de euro. Întârzierea vânzării pune însă o presiune uriașă pe calendarul asumat de România. Pentru a nu pierde banii europeni, livrarea celor patru nave militare trebuie să înceapă în 2028 și să fie finalizată complet până în 2030.