Un reputat medic român atrage atenția asupra „POSTULUI cu apă”. Ce riscă cei care urmează o astfel de cură de slăbire

Dr. Adina Rusu, unul dintre cei mai cunoscuți specialiști în nutriție-dietetică din Iași, vorbește despre avantajele și dezavantajele „postului cu apă” și ale metodelor de slăbit, cum ar fi „intermittent fasting”, în care oamenii mănâncă într-o fereastră de 8 ore și nu consumă nimic timp de 16 ore.

În ceea ce privește „postul cu apă”, dr. Adina Rusu afirmă că există puține dovezi științifice care să susțină beneficiile acestuia asupra sănătății sau greutății corporale. Deși mulți oameni îl practică după bunul plac, medicul recomandă să nu fie urmat fără supraveghere medicală atentă, chiar și din considerente religioase.

„Este evident că pierderea în greutate este inevitabilă atunci când nu consumăm nimic, însă adoptarea unui stil de viață sănătos se realizează prin pași mici și schimbări realiste care pot fi menținute pe termen lung. Mai mult, pierderea în greutate se datorează consumului depozitelor de glicogen din ficat și mușchi, care conțin și o cantitate semnificativă de apă. Prin urmare, o mare parte din pierderea în greutate obținută prin acest post provine din eliminarea apei și din pierderea masei musculare”, explică dr. Adina Rusu.

De asemenea, ea subliniază faptul că postul cu apă poate avea efecte nocive asupra organismului, inclusiv, dar fără a se limita la schimbări ale dispoziției, migrene, tulburări de alimentație, epuizare fizică și mentală.

În cazul femeilor însărcinate, a celor care suferă de diabet de tip 1 sau care urmează anumite tratamente medicamentoase ce trebuie administrate doar împreună cu alimente, „postul cu apă” poate fi extrem de periculos.

Situația este mai echilibrată în ceea ce privește postul intermitent, o dietă folosită de unele persoane pentru a slăbi, care implică consumul de alimente într-o fereastră de 8 ore și repaus alimentar de 16 ore. Dr. Adina Rusu afirmă că beneficiile acestei metode provin din fiziologia și ritmul biologic al organismului uman.

„Organismul uman este un organism diurn, conceput să fie activ în timpul zilei, iar coordonarea acestuia se realizează în urma acțiunii luminii solare asupra unui nucleu din hipotalamus numit nucleu suprachiasmatic.

Prin urmare, chiar și funcțiile digestive, inclusiv sinteza de enzime și hormoni, precum și peristaltismul intestinal (mișcările intestinale), sunt coordonate astfel încât alimentele consumate să fie corect procesate pe parcursul zilei.

Distribuirea meselor într-un interval orar de 6-8 ore, începând dimineața când funcțiile digestive sunt la cote maxime și terminând cu câteva ore înainte de seară când funcțiile digestive încetinesc, contribuie la restabilirea ritmului biologic al organismului”, subliniază dr. Adina Rusu, potrivit Ziarul de Iași.