Treizeci de vasluieni au câștigat, în ultima lună, procesele cu Prefectura pentru taxa de poluare

Prefectura Vaslui a pierdut 30 de procese în mai puțin de două luni după ce a fost dată în judecată de proprietarii de mașini în vederea recuperării taxei de primă înmatriculare, alte 90 de procese pe aceeași speță fiind pe rolul instanțelor de judecată, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Un număr de 30 de persoane au avut câștig de cauză în procesele intentate Prefecturii Vaslui pentru recuperarea taxei de primă înmatriculare a autoturismelor, majoritatea cauzelor fiind pierdute de instituția statului în ultima lună și jumătate.

„De la începutul anului, odată cu apariția Legii nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, s-a considerat că aceasta este conformă spațiului comunitar, fiind respinse toate acțiunile privind obligarea Prefecturii Vaslui la înmatricularea fără taxă pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule. Însă, după 21 septembrie 2012, jurisprudența Tribunalului Vaslui și a Curții de Apel Iași s-a reconsiderat, în sensul că s-a constatat că Legea nr. 9/2012 este necomunitară. Asta deoarece, prin adoptarea OUG 1/2012 pentru suspendarea aplicării unor dispoziții ale Legii nr. 9/2012 precum și pentru restituirea taxei achitate, s-a creat discriminarea avută în vedere de către Curtea Europeană de Justiție la pronunțarea cauzelor Tatu și Nisipeanu. Acesta este motivul pentru care, începând cu luna septembrie, Instituția Prefectului a pierdut din procese, fiind obligată și la plata unor cheltuieli de judecată”, a declarat, miercuri, pentru corespondentul Mediafax prefectul județului Vaslui, Radu Renga.

FLASH NEWS Sorin Grindeanu anunță reducerea taxelor locale: „Există mari șanse ca aceste impozite locale să fie reduse”

23:56

NEWS ALERT Datoria publică a României a spart pragul critic de 60% din PIB, linie roșie care obligă guvernul, prin lege, să ia măsuri urgente. Guvernul Bolojan a adăugat 81 de miliarde de lei la povară și a trecut peste limita asumată de România în fața UE

22:50

În prezent, alte 90 de procese privind recuperarea taxei de primă înmatriculare sunt pe rolul instanțelor vasluiene, cei care au dat în judecată Prefectura Vaslui având mari șanse să-și recupereze sumele plătite statului pentru a-și înmatricula mașinile.

În iulie 2011, Curtea de Justiție de la Luxemburg a decis ca taxa pe poluare prevăzută de legislația română, cum a fost modificată inclusiv în decembrie 2009, este contrară dreptului Uniunii Europene.

Legislația română a instituit, începând cu 1 iulie 2008, o taxă pe poluare care trebuie să fie plătită la prima înmatriculare a unui autovehicul în România. Reglementarea menționată nu face distincție între vehiculele fabricate în acest stat membru și cele produse în străinătate. De asemenea, aceasta nu face distincție între vehiculele noi și vehiculele de ocazie, explică în hotărârea sa Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) de la Luxemburg.

Domnul Nisipeanu a înmatriculat în România un autovehicul de ocazie cumpărat în Germania. Acest vehicul, înmatriculat în Germania în anul 1997, are o capacitate cilindrică de 1.597 centimetri cubi și respectă norma de poluare Euro 2.

Pentru a putea să înmatriculeze acest vehicul în România, domnul Nisipeanu a plătit, în 1 februarie 2010, suma de 4.431 de lei ca taxă pe poluare. Apreciind că taxa este contrară dreptului Uniunii, a solicitat restituirea sumei plătite.

Tribunalul Gorj, sesizat cu litigiul, a adresat Curții de Justiție a UE mai multe întrebări cu privire la compatibilitatea legislației respective cu dreptul Uniunii.

Prin hotărârea pronunțată în 7 iulie, Curtea UE amintește că, astfel cum a stabilit deja în cauza Tatu, o reglementare precum OUG nr. 50/2008 are ca efect faptul că autovehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri mari a cuantumului taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală. În aceste condiții, reglementarea menționată are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre.

Curtea amintește de asemenea că obiectivul protecției mediului – invocat de guvernul român pentru justificarea taxei – și care se materializează în faptul, pe de o parte, de a împiedica, prin aplicarea unei taxe disuasive, circulația în România a unor vehicule deosebit de poluante, precum cele care corespund normelor Euro 1 și Euro 2 și care au o capacitate cilindrică mare, și, pe de altă parte, de a folosi veniturile generate de această taxă pentru finanțarea unor proiecte de mediu, ar putea fi realizat mai complet și mai coerent aplicând taxa pe poluare oricărui vehicul de acest tip care a fost pus în circulație în România. O astfel de taxare, a cărei punere în aplicare în cadrul unei taxe anuale rutiere este perfect posibilă, nu ar favoriza piața națională a vehiculelor de ocazie în detrimentul punerii în circulație a vehiculelor de ocazie importate și ar fi, în plus, conformă principiului poluatorul plătește.