Un arheolog amator susține că ar fi găsit un obiect de pe vremea voievodului Ștefan cel Mare cu ajutorul unui detector de metale

Un căutător de comori a semnalizat o descoperire arheoligică de mare importanță pe grupul „DetecțieMetal-Comunitatea Arheologilor Amatori din România” de pe platforma Facebook. 

El susține că în timp ce căuta cu detectorul de metale, a surprins un semnal de 38-40 la o adâncime de peste 30 cm. Crezând că era o conservă, și-a făcut curaj și a săpat, a scris el Facebook. 

Ce a găsit pare să fie de mare importantță istorică. Pare a fi  o pecete medievală, cu înscrisuri slavone.

Autorul descoperirii crede că ar putea fi pecetea voievodului Bogdan I sau chiar a lui Ștefan cel Mare.

NEWS ALERT Nicușor Dan spune că toată lumea este de vină pentru pierderea celor 770 de milioane de euro din PNRR. Bolojan, USR și PSD dau vina unii pe alții și se atacă în rafale pe Facebook

22:10

MARIUS TUCĂ SHOW Silviu Predoiu pune lupa pe Ucraina după incidentele cu drone din România. Ce spune generalul despre acțiunile Kievului

21:57

„Salutare grup ,În urma unui semnal de 38-40 la o adâncime de peste 30 cm pe equinox 800 , crezând ca este o conserva, am zis totuși sa sap.Rog o identificare la aceasta pecete dacă este Bodgan I sau Ștefan cel Mare.Multumesc anticipat !”

În imagine se poate vedea clar și stema Moldovei – capul de bour cu o stea între coarnele sale, Luna și un trandafir heraldic, similar cu sigiliul lui Ștefan cel Mare.

Capu de bour a fost folosit pe stema Principatului Moldovei la un timp după extincție, din secolul 15, înlocuit cu un cap de zimbru, o altă specie extinctă din secolul 18. Trandafirul heraldic a fost luat drept un soare. Soarele dintre coarne a fost luat drept o stea reprezentată adesea cu 6 raze, sau cu 5 dar cu vârful în jos.

Primele monede emise de statul moldovenesc, datând din vremea domniei lui Petru I Mușat, aveau de regulă următoarea legendă în limba latină:

SIM PETRI WOIWODI, SIM MOLDAVIENSIS, care se întregește astfel:

Signum Petri woiwodi, signum Moldaviensis, pentru ca, în timpul lui Alexandru cel Bun, cea mai frecventă legendă să fie „MONE ALEXANDRI, WD MOLDAVIENSIS”, adică Moneda Alexandri, waiwodae Moldaviensis.

Cea mai veche pecete domnească cu stema Moldovei este cea atârnată de un document semnat de Petru Mușat la 1377, cu sigiliul „Petrus voivoda Moldaviensis”,  cu capul de bour având coarnele recurbate în afară.

Majoritatea sigiliilor domnești conțineau elementul constitutiv obligatoriu, cu legenda în limba slavonă: „Печать ИО Романа воевода Земле Молдавской” („pecetea voievodului Roman al Țării Moldovei”).

Sigiliul atârnat de gramota semnată de Alexandru cel Bun are legenda:

„Печать Олександра воеводы, господарь Земли Молдавской”.

Din 1409, este modificată forma coarnelor bourului, acestea fiind curbate înăuntru, în relație cu dispariția bourului și cu forma coarnelor de zimbru. Informații despre blazoanele medievale din Țara Moldovei se pot găsi în următoarea biografie:

• Mischevca, V., Negrei, I., Nichitici, Al., Simbolurile Țării Moldovei
• Grigore Jitaru, Blazoane domnești în Țara Romînească și Moldova, Editura Uniunii Scriitorilor, Chișinău, 1997
• G. Buzdugan, O. Luchian, C. C. Oprescu, Monede și bancnote românești, București

Citește și: Filă neprețuită de istorie românească! A fost DESCOPERIT un Tetraevangheliar scris în perioada domniei lui Ștefan cel Mare