Scenariu sumbru avansat de analiștii financiari: cursul leu-euro este așteptat să crească spre 5,4 lei într-un an. Ce se întâmplă cu creșterea economică și inflația

România a reușit să pună frână deficitului pe hârtie, dar nu are perspectiva de a reporni economia. Analiștii văd în următoarele 12 luni o economie aproape stagnantă, cu inflație încă ridicată, un leu mai slab și o datorie publică în continuă creștere, potrivit unui sondaj al CFA România, asociația analiștilor financiari.

80% dintre experții chestionați au estimat că euro va crește până la o medie de 5,37 lei în următorul an, în timp ce rata inflației estimată pentru același orizont a urcat la 7,63%. În luna iulie, cursul leu/ euro a fost relativ constant, cu fluctuații minore în jurul valorii de 5,24 lei.  Semnalele de depreciere a leului vin în pofida unei execuții bugetare mai bune decât anul trecut, invocată și de Ministerul Finanțelor în discuțiile cu agențiile de rating.

Execuția bugetară, semnal pozitiv pentru analiști

Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a crescut în luna iunie (cu 7 puncte), la valoarea de 37,5 puncte, dar rămâne la niveluri consistente cu o situaţie de recesiune, risc indicat şi de anticipaţiile de creştere economică pentru anul în curs, arată sondajul.

ALERTĂMama copilului din Caracal care ar fi fost supus unei tentative de răpire rupe tăcerea: „Norocul lui a fost că este perspicace și a știut ce să facă”

11:25

FLASH NEWSElon Musk este prima țintă a unei grupări clandestine care amenință să dezvăluie adresele miliardarilor

11:13

Semnalul pozitiv vine, deocamdată, din execuția bugetară. Deficitul a coborât la 1,75% din PIB în primele cinci luni, față de 3,35% în perioada similară a anului trecut, o evoluție peste așteptări remarcată chiar de președintele CFA România, Adrian Codirlașu. Dar analiștii estimează în continuare un deficit de 6,4% la sfârșitul anului și o datorie publică în creștere spre 63% din PIB. Altfel spus, statul a început anul cu o corecție fiscală vizibilă, dar economia reală nu oferă încă suficientă creștere pentru ca această îmbunătățire să se traducă într-o perspectivă mai confortabilă pentru următoarele 12 luni.

“Indicatorul de încredere a crescut în luna iunie, la evoluţie contribuind atât factori interni, cât şi externi. Pe partea internă am avut o performaţă peste aşteptări în reducerea deficitului bugetar, iar pe partea externă un calm relativ în războiul din Iran. Însă indicatorul de încredere rămâne la niveluri consistente cu o situaţie de recesiune. Acelaşi risc ridicat de recesiune este indicat şi de anticipaţiile de creştere economică pentru anul în curs”, a declarat Adrian Codirlaşu, CFA – Preşedinte al Asociaţiei CFA România.

Tripla amenințare pentru economie: stagnare, scumpiri și deprecierea leului

Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (iulie 2027) a crescut uşor faţă de valoarea înregistrată în exerciţiul anterior, ajungând la 7,63%, iar 65% dintre participanţi anticipează reducerea ratei inflaţiei în următoarele 12 luni comparativ cu valoarea actuală a acesteia, în timp ce 25% anticipează majorarea ei.

Anticipaţiile de creştere economică pentru anul 2026 au ramas în jurul lui 0% şi au ajuns la valoarea medie de 0,1%, indicând un risc ridicat de recesiune. De asemenea, datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 63% în următoarele 12 luni.

În spatele acestor cifre se află însă o problemă mai largă: România riscă să traverseze o perioadă în care prețurile continuă să avanseze mult mai repede decât economia. Pentru populație și companii, asta înseamnă că scumpirile generate sau amplificate de curs vor fi mai greu de absorbit, iar dobânzile ar putea rămâne ridicate mai mult timp.