Florin Cîțu: Salariul mediu lunar a crescut mult mai rapid în 2021 faţă de rata inflaţiei

Premierul Florin Cîți spune că salariul mediu net lunar a crescut în 2021 mult mai rapid decât rata inflaţiei. „Ca să înțeleagă și psd-iștii: așa crește puterea de cumpărare”, precizează el.

„Salariul mediu net lunar a crescut în 2021 mult mai rapid decât rata inflaţiei. În fiecare lună. Asta inseamnă că fiecare leu câştigat în plus de români are o valoare mai mare (cumpără mai multe bunuri). Ca să înţeleagă şi psd-iştii: aşa creşte puterea de cumpărare”, a scris premierul Florin Cîţu pe Facebook.

Potrivit minutei şedinţei de politică monetară din 7 iulie a Consiliului de administraţie al BNR, rata anuală a inflaţiei a crescut la 3,24 la sută în aprilie 2021, de la 3,05 la sută în martie, şi la 3,75 la sută în luna mai, urcând astfel deasupra intervalului ţintei ceva mai devreme decât s-a anticipat.

SOCIAL Cum dai lovitura la masa de Anul Nou. Ce ingredient secret adaugă Gabriela Cristea în sarmale

10:43

ACTUALITATE Michael Schumacher. 12 ani de tăcere totală, mister absolut. Care este starea sa reală în 2025…

10:41

„În referirile la evoluţia recentă a dinamicii preţurilor de consum, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflaţiei a crescut la 3,24 la sută în aprilie 2021, de la 3,05 la sută în martie, şi la 3,75 la sută în luna mai, urcând astfel deasupra intervalului ţintei ceva mai devreme decât s-a anticipat. S-a observat că ascensiunea a fost determinată aproape integral de componente exogene ale IPC, mai cu seamă de scumpirea combustibililor, pe fondul măririi cotaţiei petrolului, şi că influenţe adiţionale modeste au provenit din majorarea preţului produselor din tutun şi din creşterea relativ mai pronunţată a preţurilor LFO.

Totodată, s-a remarcat că rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat s-a mărit în aprilie la 2,9 la sută, de la 2,8 la sută în martie, iar în luna mai a rămas constantă – infirmând previziunile de prelungire a scăderii ei lente -, în condiţiile în care efectele de bază dezinflaţioniste de la nivelul subcomponentei alimentelor procesate au fost devansate de influenţe de sens opus venite de pe segmentul serviciilor, şi într-o foarte mică măsură din evoluţia preţurilor unor mărfuri alimentare şi nealimentare. S-a convenit că acestea pot fi atribuite, în ansamblul lor, uşoarei accentuări a deprecierii anuale a leului faţă de euro, precum şi efectelor temporare ale creşterii cererii de consum odată cu relaxarea unor restricţii de mobilitate, suprapuse celor decurgând din perturbări pe partea ofertei şi din costuri asociate scumpirii materiilor prime şi măsurilor de prevenire a răspândirii infecţiei cu coronavirus.”