Răcirea vremii aduce SCUMPIRI la gaze și electricitate. România are deja printre cele mai mari prețuri din UE la energie

Răcirea vremii și creșterea cererii de gaze au dus la o explozie a prețurilor pe piețele spot de energie, atât la gaze, cât și la electricitate. România s-a situat luni pe locul al doilea în Uniunea Europeană la costul energiei electrice, după Ungaria.

Pe piața pentru ziua următoare a Bursei Române de Mărfuri (BRM), prețul mediu zilnic al gazului a ajuns la 176,3 lei/MWh, în creștere față de nivelul de 148,2 lei/MWh înregistrat pe 20 septembrie.

Volumul tranzacționat s-a apropiat de 65 GWh, echivalent cu peste un sfert din producția internă de gaze de luni (246 GWh). Ultima dată când s-a atins un nivel mai ridicat a fost pe 25 august, când prețul a urcat la 179 lei/MWh, arată datele analizate de Profit.ro.

Pentru prima dată în ultimele luni, prețul spot intern (34,6 euro/MWh) a depășit nivelul de pe cea mai importantă piață regională, cea austriacă CEGH (34,5 euro/MWh), ceea ce indică presiuni suplimentare pe piața locală.

SPORT Filipe Coelho, pas greșit ACASĂ! Universitatea Craiova nu poate trece de trupa lui Daniel Pancu în Superliga

23:12

LIVE 🚨 90% din voturi numărate. Marea surpriză a alegerilor: Anca Alexandrescu este pe locul 2

23:03

Scumpiri și de 42% într-o singură zi la curent electric

Și pe piața OPCOM, energia electrică s-a scumpit semnificativ: prețul pentru ziua următoare a crescut luni cu 42% față de duminică, ajungând la 720 lei/MWh (142 euro/MWh).

România a fost a doua cea mai scumpă piață din UE, după Ungaria (145 euro/MWh), și s-a situat la același nivel cu Bulgaria și Grecia.

În această perioadă, România a fost importator net de electricitate din Ungaria și exportator către Bulgaria.

Importuri suplimentare de gaze

Pe segmentul gazelor, România a importat luni 12,5 milioane metri cubi via Bulgaria, din care a reexportat 9,2 milioane mc către Ungaria și Republica Moldova.

Diferența, de 3,3 milioane mc (35 GWh), echivalentă cu aproape 15% din producția internă zilnică, a fost destinată pieței interne sau înmagazinării.

Astfel, aproximativ 26,5% din totalul gazelor importate au rămas pe piața românească, pentru acoperirea consumului curent.