România va fi campioana DOBÂNZILOR din UE în 2026 raportat la venituri, peste Grecia. Datoria țării, aproape de 60% din PIB

Datoria publică a României va urca anul acesta la 1.130 miliarde de lei, echivalentul a 59% din PIB, iar cheltuielile cu dobânzile vor depăși pentru prima dată 3% din PIB. Din 2026, România va deveni statul UE care va plăti cea mai mare parte din veniturile bugetului pe dobânzi, radică 9,6% din total, depășind Grecia.

Cheltuielile cu dobânzile statului român cresc într-un ritm alarmant, în timp ce datoria publică se apropie de pragul de 60% din PIB.

Potrivit unei analize Profit.ro, România va aloca anul acesta peste 3% din PIB pentru plata dobânzilor, urmând ca ponderea să crească în următorii ani. Astfel, în 2026, țara noastră va urca pe primul loc în UE la acest indicator, cu 9,6% din veniturile statului direcționate doar către dobânzi, mai mult decât țări precum Ungaria, Grecia sau Italia, state mult mai îndatorate.

Creșterea explozivă a costurilor de finanțare este legată de deteriorarea bonității României pe piețele internaționale, în contextul unor deficite bugetare foarte mari (9,3% din PIB în 2023 și 8,4% în 2024, în termeni ESA) și a unei creșteri economice anemice.

SOCIAL Cea mai geroasă dimineață din 2025. Locul din România în care s-au înregistrat -12 grade Celsius. „A îngheţat parbrizul”

11:39

FLASH NEWS Stare de urgență în New York. Peste 1.700 de zboruri au fost anulate din cauza zăpezii

11:33

România se numără în prezent printre statele UE cu cea mai dificilă situație fiscală, datoria publică urmând să treacă de 60% din PIB anul viitor.

România, în topul UE la costul dobânzilor

În analiza ESA a Comisiei Europene, România trece anul acesta pragul de 3% din PIB la cheltuielile cu dobânzile. Comisia estimează o valoare de 59,5 miliarde de lei, în timp ce Ministerul Finanțelor, pe standard cash, indică aproximativ 54 de miliarde de lei. Diferențele provin din metodele diferite de contabilizare a obligațiunilor emise de stat.

Comparativ cu alte state europene, România urcă vertiginos în clasament. Pentru 2026, analiza indică următoarele ponderi ale dobânzilor în PIB:

1. Ungaria – 3,91%

2. Italia – 3,96%

3. Grecia – 3,08%

4. România – 3,27%

La raportarea dobânzilor ca procent din veniturile totale, România trece însă pe prima poziție în UE, respectiv, țara noastră va avea în 2026 – 9,61%, Ungaria 9,53%, Italia, 8,34% și Grecia la 6,80%

Și mai îngrijorător este că aceste calcule raportate la veniturile fiscale (doar taxe și impozite) ar pune România într-o poziție și mai vulnerabilă, având în vedere că statul colectează venituri mult mai reduse decât alte țări europene.

„Furtuna perfectă” în finanțele țării

România se confruntă cu o furtună perfectă de factori negativi care lovesc direct în situația financiară a țări, întrucât datoria publică crește rapid, deficitele sunt cele mai mari din UE,credibilitatea financiară a statului s-a deteriorat, iar ritmul de creștere economică este aproape de stagnare.

Acești indicatori au dus la creșterea randamentelor la care statul se poate împrumuta, ceea ce împinge în sus nota de plată anuală.

Guvernul a adoptat în vară un prim pachet de austeritate, bazat în principal pe creșteri de taxe, pentru a stabiliza finanțele postate în derivă. Măsurile au fost apreciate de piețele financiare și de Comisia Europeană, care a decis să nu suspende fonduri UE destinate României și să pună în așteptare procedura de deficit excesiv.

Executivul de la București s-a angajat, printr-un plan fiscal pe șapte ani, ca deficitul să coboare sub 3% din PIB, iar datoria să intre pe o traiectorie sustenabilă. Aceasta ar trebui să reducă treptat presiunea asupra dobânzilor, însă doar dacă măsurile asumate sunt respectate strict.

Deși Grecia are o datorie publică estimată la 147,6% din PIB în 2025, de aproape trei ori mai mare decât a României, statul elen se află pe excedent bugetar (1,1% din PIB). În schimb, România are cel mai mare deficit din UE. Problema este că diferența de performanță fiscală explică de ce România ajunge să plătească dobânzi mai mari decât state mult mai îndatorate.