Dan Dungaciu: „Dacă Marine Le Pen CÂȘTIGA în Franța, orice idee de Europă federală se ducea în cap”

Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. sociologul și geopoliticianul Dan Dungaciu a oferit o analiză profundă a contextului geopolitic european, explicând modul în care proiectul unei Europe federale se conturează ca reacție la „revoluția americană” și la noile provocări internaționale. Urmăriți aici, integral emisiunea Marius Tucă Show.

Federalizarea Europei: o reacție la crizele globale

Potrivit lui Dungaciu, Europa se află într-un proces de redefinire și de reconstrucție, în care ideea de federalizare devine principalul proiect de viitor.

„Europa, confruntată cu revoluția americană, are și ea un plan. Acum își construiește planul. Planul este ideea de federalizare”, afirmă el.

FLASH NEWS Roboții umanoizi de Kung Fu, moment spectaculos la Gala Festivalului de Primăvară dedicată Anului Nou Lunar din China

11:00

SPORT Penurie de prezervative la Jocurile Olimpice de la Milano-Cortina. Se vând cu 100 de euro pe site-urile de anunțuri

10:57

Această tendință este accelerată de identificarea a doi dușmani comuni: Vladimir Putin și Donald Trump, văzuți ca simboluri ale autoritarismului (putinismul) și ale populismului (trumpismul).

„Europa profită de Rusia și de administrația Trump pentru a-și defini dușmanii externi și a încerca să-și suprime dușmanii interni. Vrea să se construiască, să devină o federație”, subliniază Dungaciu, arătând că acest proiect este, de fapt, o încercare de salvare a unității europene într-un context tot mai incert.

Le Pen – piedică strategică pentru proiectul european

Un obstacol major în calea acestui plan ar fi fost o eventuală victorie a lui Marine Le Pen în Franța.

„Dacă doamna Le Pen câștiga alegerile în Franța, orice idee de Europă federală se ducea în cap”, spune tranșant Dungaciu.

Tocmai de aceea, marginalizarea sa politică nu ar fi rezultatul unei mișcări „woke”, ci al unei strategii deliberate de a reduce riscurile geopolitice și de a proteja proiectul european. Victoria sa ar fi avut un efect de domino asupra întregului continent.

Dungaciu explică și cum Le Pen a încercat să reformeze partidul moștenit de la tatăl său, curățându-l de extremism și antisemitism, pentru a-l transforma într-o forță politică majoră.

„A participat la marșuri împotriva extremismului islamic, s-a distanțat de trecutul partidului. Dar după condamnarea sa, acel electorat ar putea să o abandoneze”, avertizează analistul.

Astfel, strategia de cooptare a unui electorat mai larg s-ar putea întoarce împotriva sa.

Dungaciu: „Orban s-a bucurat o vreme că era singurul trumpist din zonă”

În aceeași linie, Dungaciu a evidențiat și poziția izolată a premierului ungar Viktor Orban, singurul „trumpist” rămas în Europa Centrală și de Est.

„Orban s-a bucurat o vreme să fie singurul trumpist din zona. Acum își dă seama că să fii singur e complicat. America este importantă, dar e departe și nu are o miză foarte mare în această zonă”, spune sociologul, adăugând că Orban ar avea nevoie de aliați din Polonia, România sau Franța pentru a face față presiunii europene.

În ceea ce privește atitudinea Statelor Unite, Dungaciu este de părere că interesul american s-a mutat în regiuni cu resurse financiare și energetice semnificative, precum Orientul Mijlociu sau Asia.

„America se uită acolo unde e puterea, unde sunt banii. Europa nu face parte din această zonă strategică pentru SUA”, punctează acesta.

În concluzie, Dungaciu sugerează că viitorul Europei depinde de menținerea unei unități fragile, iar federalizarea este răspunsul propus de elitele europene în fața amenințărilor externe și interne. Dar acest proiect rămâne vulnerabil în fața unor lideri politici naționali cu viziuni eurosceptice, precum Marine Le Pen sau Viktor Orban.