Dan Dungaciu: „Decizia BEC nu a fost o SURPRIZĂ”

Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a comentat decizia Biroului Electoral Central (BEC) privind candidatura lui Călin Georgescu. Acesta consideră că hotărârea nu a fost surprinzătoare și că, dincolo de aspectele tehnice, România riscă să-și afecteze imaginea pe plan internațional. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.

Dungaciu: „Începem să arătăm tot mai rău”

Dungaciu consideră că decizia BEC era previzibilă, dar aduce cu sine riscul de a deteriora și mai mult imaginea României. Situația fiind deja de luni bune în atenția presei internaționale, profesorul consideră că vom decădea în ochii partenerilor noștri occidentali. El este în mod particular îngrijorat de opinia americanilor.

„Dincolo de tehnicalități, decizia n-a fost o surpriză. Că a fost BEC-ul, că n-a fost alt organism, esențial este că problema de fond persistă. În acest moment, începem să arătăm tot mai prost în ochii partenerilor noștri internaționali, în special ai americanilor. Linia de mesaj oficial era deja conturată, iar dacă nu intervine o schimbare majoră, riscăm să ne deteriorăm și mai mult imaginea”, afirmă Dan Dungaciu.

AVARIE Atac cibernetic la Complexul Energetic Oltenia. Sistemele informatice au fost blocate

16:24

JUSTIȚIE Vlad Filat, fost premier al Republicii Moldova, dat în urmărire internațională pentru spălare de bani

16:22

Alegerile ca instrument de validare

Dungaciu consideră că situția în care se află politica românească în prezent, se apropie de cea din Rusia. Ceea ce găsește analistul în comun între situația de la noi și cea din Rusia este existența procesului electoral doar în aparență. Alegătorii votează, însă doar pentru a confirma o decizie care fusese deja luată în spatele cortinei.

„Dacă te uiți în spațiul estic, observi că acolo democrația este una suverană, direcționată, unde rezultatul scrutinului trebuie să confirme o decizie luată anterior. Cazul clasic este Rusia din 2008, când președintele Putin și-a încheiat cele două mandate și toată lumea aștepta să vadă cine va fi ales. Când Putin a anunțat că Medvedev este succesorul său, 70% dintre alegători l-au votat imediat. Nu a fost nevoie să se umble la urne, pentru că mesajul strategic era clar: Rusia pregătea o mișcare pentru Occident”, explică Dungaciu.

Ne apropiem de o democrație controlată?

Potrivit lui Dan Dungaciu, această tendință de control asupra proceselor democratice ridică întrebări și despre viitorul alegerilor din România.

„Acolo, în Rusia, alegerile sunt doar o formalitate pentru a valida o decizie deja luată. La noi, de ce se fac alegeri? Cine decide cine poate sau nu să participe și unde se oprește această tendință de control? Acestea sunt întrebările majore”, punctează analistul.

Revoluțiile oranj și percepția intervenției externe

Dungaciu explică și cum, în anumite țări care făceau parte din fostul spațiu sovietic, au loc așa-numite „revoluții oranj”. Acestea nu sunt văzute ca niște mișcări care apar organic, prin organizarea societății civile. Ele sunt percepute și prezentate ca niște atacuri externe, venite dinspre vest și menite să destabilizeze scena politică existentă.

„În fostul spațiu sovietic, orice mișcare de schimbare este percepută drept o intervenție occidentală menită să destabilizeze regimul. Există această mentalitate că revoluțiile oranj sunt instrumente externe pentru a demonta societăți. Se spune chiar, ironic, că singura țară unde nu pot avea loc revoluții oranj este America – pentru că este singura țară care nu are ambasada Statelor Unite pe teritoriul său”, explică Dungaciu.

România, între democrație și influențe externe

Analiza sa indică faptul că România trebuie să fie atentă la pericolul alunecării spre un model de democrație direcționată. Model în care deciziile sunt luate în spatele cortinei, iar alegerile devin doar un exercițiu de validare formală.

„Ne aflăm într-un moment în care diferențele politice se estompează și în care trebuie să ne întrebăm cât de liber este, de fapt, procesul democratic în România. Dacă nu ne uităm cu atenție la aceste semnale, ne putem trezi într-o democrație controlată, unde alegerile devin doar o confirmare a unei decizii deja luate”, conchide Dan Dungaciu.