EXCLUSIV | A ”întinerit” la 95 de ani! Crucea Eroilor, inclusă în Cartea Recordurilor, restaurată de MApN. Ce surprize îi așteaptă pe turiști (FOTO)

În Primul Război Mondial, în luptele care s-au purtat la Predeal, Azuga, Bușteni, dar și pe crestele munților Bucegi, și-au pierdut viața aproximativ 30.000 de soldați români. În memoria lor, în anul 1928 era inaugurat monumentul care avea să fie cunoscut, de-a lungul timpului, drept Crucea de pe Caraiman sau Crucea Eroilor, un ”străjer” de metal și piatră, simbolic, care ”păzește” Valea Prahovei și amintește de sacrificiul suprem al eroilor neamului românesc. 

Timpul este nemilos, iar monumentul istoric nu avea cum să nu fie afectat de scurgerea inexorabilă a deceniilor. Astfel, a fost demarat un amplu proiect de restaurare, reabilitare și modernizare a Crucii Eroilor, iar acum poate fi admirat din nou de turiști și de iubitorii de istorie.

• Lucrările de restaurare a Crucii comemorative a eroilor români din Primul Război Mondial s-au desfășurat în perioada 2016 – 2022 și au fost coordonate de Ministerul Apărării Naționale (MApN), prin Secretariatul General și Direcția Domenii și Infrastructuri.
•  Valoarea totală a acestor lucrări de restaurare a monumentului istoric a fost de 19 milioane de lei, din care suma de peste 16 milioane lei a fost obținută din fonduri europene nerambursabile – prin Programul Operațional Regional 2014-2020 (”Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural”), iar MApN a contribuit cu aproximativ 3 milioane de lei.

”Prin acțiunile realizate până acum și cele care vor urma dorim să punem în valoare «Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial» și să redăm forța de expresie a acesteia, în ciuda atitudinii de ignorare la care a fost supusă de-a lungul timpului”

MApN

Ceremonial militar și religios la 2.291 m altitudine

Potrivit informațiilor obținute de Gândul, în data de 16 septembrie 2023, pe platoul din apropierea Vârfului Caraiman –  cu ocazia împlinirii a 95 de ani de la inaugurarea acestui monument istoric, în anul 1928, și la 10 ani de când Crucea Eroilor a intrat în Guiness World Records – se va desfășura, de la ora 11.30, un ceremonial militar și religios.

Monumentul a ”întinerit”, în urma lucrărilor de restaurare, iar turiștii vor putea privi, în istorie, prin intermediul expoziției care a fost amenajată la nivelul 1 al soclului monumentului – există două camere suprapuse -, dar vor avea posibilitatea de a afla amănunte interesante și de a vedea fotografii inedit – care nu au fost expuse public, până acum – din timpul construirii acestui simbol ridicat în memoria eroilor români din Primul Război Mondial, la nivelul 2. (tur virtual AICI)

Totodată, ”adaptându-se” timpurilor moderne, Crucea Eroilor de pe Vârful Caraiman beneficiază, acum, și de o pagină de internet dedicată, iar monumentul istoric este introdus, așa cum era firesc, în circuitele turistice interne și internaționale.

Proiectul ”Restaurarea, reabilitarea, conservarea și amenajarea unui spațiu expozițional în cadrul Monumentului Crucea comemorativă a Eroilor români din Primul Război Mondial (Monumentul eroilor ”Crucea Caraiman” /Monumentul Eroilor (Crucea) de pe Vârful Caraiman)” a fost coordonat de Codrin-Dumitru Munteanu, cel care – în anul 2014, atunci când deținea funcția de secretar general al MApN – a avut o întâlnire cu  Alexandru Bartoc, președintele Fundației Culturale Bartoc, iar restaurarea Crucii Eroilor a făcut primii pași.

Care au fost obiectivele specifice ale proiectului de restaurare a monumentului istoric

Potrivit informațiilor publicate pe site-ul Ministerului Apărării Naționale, proiectul ”Restaurarea, reabilitarea, conservarea și amenajarea unui spațiu expozițional în cadrul Monumentului Crucea comemorativă a Eroilor români din Primul Război Mondial (Monumentul eroilor ,,Crucea Caraiman” /Monumentul Eroilor (Crucea) de pe Vârful Caraiman)” a avut un obiectiv general, respectiv ”promovarea istoriei naționale și conservarea, protejarea și valorificarea acestui monument cultural și istoric de referință pentru România”.

Pe lângă acest obiectiv principal, proiectul coordonat de MApN a atins și ”obiective specifice”.

1. Restaurarea, reabilitarea și conservarea monumentului în condițiile păstrării identității arhitecturale originale.
2. Amenajarea unui spațiu expozițional în cadrul acestuia, în care să fie evidențiate, la nivelul 1, informații istorice privind participarea României la Marele Război Mondial, cu privire specială asupra campaniei din 1916 și a luptelor de pe Valea Prahovei, iar la nivelul 2, aspecte de referință privind construirea monumentului.
3. Creșterea numărului de vizitatori prin introducerea monumentului în circuitele turistice naționale și internaționale.
4. Digitalizarea monumentului și realizarea unui site web dedicat.
5. Dezvoltarea de parteneriate și implicarea actorilor relevanți atât în activități comune de promovare a monumentului, desfășurate pe durata implementării proiectului, cât și în dezvoltarea unei strategii de marketing pe termen mediu și lung (aplicabilă în perioada de sustenabilitate a proiectului).
6. Organizarea unei competiții de elaborare de planuri de marketing/ promovare a monumentului pe termen mediu și lung, la care vor participa studenți (spre exemplu, din cadrul facultăților de turism, comunicare și relații publice).
7. Crearea de experiențe autentice la locația monumentului, având ca obiectiv promovarea identității naționale, cultural-artistice și spirituale a poporului român (concerte, ceremonii, alte tipuri de evenimente).
8. Elaborarea de materiale de promovare (stickere autocolante, reportaj/documentar) și distribuirea, publicarea și/sau difuzarea acestora prin intermediul canalelor media tradiționale și alternative.
9. Organizarea unui concurs online de fotografie având ca obiectiv monumentul vizat și promovarea fotografiilor premiate prin intermediul paginii web si Facebook a monumentului.
10. Derularea unei campanii în școli și licee privind simbolistica monumentului istoric, a gravității fenomenului de vandalism asupra obiectivelor cultural-istorice, a importanței protecției mediului și organizarea de sesiuni de ghidaj montan pentru elevi către locația monumentului.

Crucea Eroilor, cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan

În data de 14 august 2013, Guinness World Records a emis certificatul pentru Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman ca fiind ”cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan”.

Confirmarea acestui record s-a făcut de abia după un an de zile, timp în care au fost așteptate eventuale contestații, conform regulamentului organizației. Alexandru Dan Bartoc – fiu al unuia dintre muncitorii care au participat la ridicarea monumentului – este cel care a strâns, cu migală și emoție, toate informațiile necesare pentru omologarea unui astfel de record.

”Cea mai mare cruce este de 39,5 metri înălțime (129 picioare și 7 inci) cruce care stă la altitudinea de 2.291 m (7.516 picioare), sus pe Muntele Caraiman din Munții Bucegi ai Carpaților de Sud ai României. Înălțimea include soclul de beton, înalt de 8 m (26 de picioare și 2 inci) placat cu piatră pe care stă crucea. Cunoscută ca și Crucea Eroilor sau Crucea Caraiman, a fost construită în onoarea morților din Primul Război Mondial”

Guinness World Records

O legendă emoționantă despre un vis al Reginei Maria

Conform unei legende, monumentul de pe Caraiman ar fi fost realizat ca urmare a unui vis pe care l-ar fi avut Regina Maria. Suverana ar fi văzut Munții Bucegi ”stropiți cu sângele eroilor” și, apoi ar fi decis edificarea monumentului de pe Vârful Caraiman.

• Totuși, nu au existat dovezi care să confirme această ipoteză, cu toate că legenda a circulat chiar și în perioada comunistă, și nu a fost descoperit niciun document autentic autentic care să stabilească legătura dintre Crucea Eroilor și membrii Casei Regale, Ferdinand I sau Regina Maria.
• Mai mult, Regina Maria nu a consemnat nimic în însemnările ei despre monumentul de pe Caraiman.

Legenda a circulat și în perioada comunistă și mai apoi, fără ca cineva să aducă vreo dovadă în acest sens. Efectul acestei legende a dus la atribuirea meritelor de inițiere și construire Reginei Maria.

Paradoxal, printre toate monumentele ridicate în țara noastră pentru comemorarea ostașilor români căzuți la datorie, în Primul Război Mondial, Crucea Eroilor ar fi singurul despre care nu există informații detaliate în presa acelor timpuri.

”… și nu i-am putea diviniza decât printr-un monument în localitate”

Într-un articol apărut în Ziarul ”Tricolorul” – Bușteni, s-a precizat, de altfel, că inițiativa de a construi acest monument a aparținut comunității locale din Bușteni – un comitet intitulat „Comitetul pentru ridicarea monumentului Eroilor din Bușteni” – iar cercetătorul Paul Adrian Cristescu – autorul volumului “Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman” -, după o lungă documentare, a conchis că fundurile pentru acest monument ar fi fost adunate ”în taină”.

Această idee, potrivit cercetătorului, ar clarifica lipsa unor informații de natură documentară care să detalieze cel puțin etapele generale de construcție ale monumentului.

Locuitorii din Bușteni îndreptau, în anul 2021, degete acuzatoare către autorități, pentru că localitatea nu avea un monument închinat ostașilor căzuți pe Valea Prahovei, în timpul Primului Război Mondial.

”… întorși de neagra pribegie, între alte preocupațiuni am avut grijă ca și noi, dela Bușteni, să nu rămânem mai prejos de cuprinsul țărei și să ne gândim la cei dispăruți în groaznicul război, cei ce ne-am mărit țara și cari ne-au dat putința ca iarăși să ne vedem în liniște de treburile noastre, cărora nu le putem arăta altă recunoștință și nu i-am putea diviniza, de cât printr-un monument în localitate, care să arate celor viitori pe martirii neamului nostru.

S-a alcătuit un comitet, ales numai din oameni cari au oarecare vază în comuna noastră. Comitetul s-a adunat în câteva ocazii și a hotărât să se pună pe lucru. Timpul s-a scurs și se scurge și cu toate acestea nu vedem nimic. Ba ceva mai mult nici nu se mai aude nimic de acest comitet. Activitate, muncă și interes desăvârșit s-a promis, pentru această frumoasă operă de către comitet, din care toate nu vedem nimic.

În comunele din jurul nostru, care au astfel de comitete alcătuite tot pentru acest frumos scop, au lucrat ceva și oricând o pot dovedi prin sumele de bani ce au strâns. Dar la noi nu vedem nimic.

Pentru ca să scăpăm de ponosul că, noi, cei din Bușteni, suferim de boala constituirei de comitete cu fel de fel de inițiative, cari nici unele nu au dat rezultate, bine ar fi ca D-nii cari constituesc comitetul pentru ridicarea Monumentului Eroilor din Bușteni să ne dea o lămurire cam unde au ajuns cu activitatea”, se arăta în Ziarul „Tricolorul” – Bușteni, Nr. 1 / 1 martie 1921, pag. 4.

Structura metalică a monumentului, realizată – în anii `20 – din fier reciclat

Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman, denumită oficial Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial, are forma unei cruci latine.

Monumentul are o înălțime de 39,3 metri și a fost construit între anii 1924-1928 în apropiere de Vârful Caraiman, la altitudinea de 2.291 m, pentru a omagia memoria celor 30.000 de militari români căzuți în luptele de pe Valea Prahovei, în Primul Război Mondial.

Există și alte denumiri sub care este cunoscut monumentul:

• Crucea Eroilor Neamului
• Monumentul Eroilor de pe Caraiman
• Crucea de pe Caraiman.

De-a lungul timpului, au apărut mai multe semne de întrebare referitoare al structura metalică a monumentului, vehiculându-se și ideea că aceasta ar fi fost construită din elementele metalice provenite din demontarea podurilor distruse în Primul Război Mondial.

Totuși, în urma cercetărilor care au fost efectuate, a reieșit cu claritate – afirmă specialiștii MapN – că traversele structurii metalice nu provin din elemente metalice contorsionate. De ce?

• În urma unei analize aprofundate a relației dintre constructorul monumentului, Direcția de Poduri a C.F.R., și Societatea Anonimă Uzinele de Fier și Domeniile din Reșița (U.D.R.) s-a constatat că – în primul deceniu de după terminarea marii conflagrații mondiale – a existat un interes important în reciclarea materialelor feroase rezultate ca urmare a distrugerilor de război.
• Cum Uzinele Reșița erau singurele în măsură să asigure procesarea fierului vechi, procesare care a avut la bază convenții încheiate cu Direcția de Poduri C.F.R, rezultă că structura metalică a monumentului a fost realizată din fier reciclat, fapt care a redus în mod considerabil cheltuielile de edificare.

Autorul proiectului a fost arhitectul Ludovic Dolinschi.

Cercetătorul Paul Adrian Cristescu a afirmat că U.D.R.-ul era singura uzină din România care putea produce traverse metalice de tipul celor folosite la ridicarea Crucii Eroilor de pe Muntele Caraiman.

Cum, din toate analizele și studiile pe care acesta le-a făcut pentru identificarea originii structurii metalice a monumentului, nu a reieșit vreo sursă documentară care să afirme negru pe alb unde au fost fabricate traversele, Paul Adrian Cristescu a admis că singura posibilitate reală rămasă erau Uzinele Reșița.

Avantajul pe care-l avea U.D.R.-ul, erau cuptoarele de tip Siemens-Martin pe care le aveau în dotare și care produceau din fier vechi lingouri paralelipipedice care erau folosite ulterior ca materie primă în industria oțelului.

CITEȘTE ȘI:

ANALIZĂ | Ecuația ”Rosatom”. Aflată în mâna rușilor, centrala nucleară de la Zaporojie alimentează ”mașina de război” a lui Putin

EXCLUSIV | Romtehnica vrea să cumpere obuziere autopropulsate șenilate, în timp ce NATO renunță la ele. Roți vs. șenile – ANALIZĂ COMPARATIVĂ

EXCLUSIV | Șeful DNA explică de ce au fost deschise 2 dosare penale după exploziile de la Crevedia

ANALIZĂ | Tatiana Stanovaya și o ÎNTREBARE cu mai multe răspunsuri: ”De ce a trebuit să moară Prigojin?”

ANALIZĂ | Ivan Fomin (Center for European Policy Analysis): ”Prigojin a pierdut deja, Putin se chinuie, încă, să câștige”