Analistul militar Hari Bucur-Marcu avertizează că România e dependentă de NATO în cazul unui atac. „Nu știu cât ar rezista țara fără ajutor ”

Invitat la emisiunea „Subiectul Zilei”, cu Răzvan Dumitrescu, analistul militar Hari Bucur-Marcu a spus că nu poate estima cât timp ar putea rezista România în cazul unui atac. Acesta a subliniat însă că integritatea teritorială și independența țării sunt apărate de NATO și nimeni nu ne poate lua indipendența. Totodată, acesta a ținut să menționeze că timpul de avertizare  pentru un atac cu done este de câteva ore. Urmărește emisiunea live aici.

„Suntem în faza în care se aplică un program de înzestrare a armatei, făcut pe baza strategiei lui Iohannis de acum șase-șapte ani, în condițiile în care Iohannis nu voia să vadă nicio amenințare din partea războiului de la graniță. Trebuie să înțelegem un lucru: sunt două misiuni strategice ale armatei pe care le îndeplinește împreună cu NATO, respectiv integritatea teritorială și independența țării. Deci, nu poate să vină nimeni să ne ia independența sau să ne ia din teritoriu fără ca NATO să intervină.

EXCLUSIVScandalul amoros care a zguduit gigantul Nvidia amintește de un caz la indigo în România. Cum a ajuns Dinu Patriciu să-i dea o parte din avere amantei chinezoaice

05:00

EXCLUSIVScene tragicomice la Autoritatea Activelor Statului. Șeful Chimcomplex ar fi fost imobilizat de un jandarm după ce a refuzat să se legitimeze

05:00

Dar, în afară de aceste două misiuni care revin armatei, ar trebui armata să fie pregătită? Eu n-am răspuns la întrebarea dumneavoastră, dar vă spun că partea care revine NATO e bine planificată, e bine înarmată. Noi suntem NATO. Vorbim de timp de avertizare. Timpul de avertizare pentru un atac cu drone este de câteva ore, iar timpul de avertizare pentru o invazie poate să fie de câteva luni”, a susținut Hari Bucur-Marcu la emisiunea „Subiectul zilei”, cu Răzvan Dumitrescu.

Rusia a acuzat România că acordă sprijin militar Ucrainei

Iuri Pilipson, directorul celui de-al Doilea Departament European al Ministerului rus de Externe, a criticat achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești de către România. În cadrul interviului pentru TASS, oficialul rus a susținut fără fdvezi clare, că portul, prin care se realizează o mare parte din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, ar putea fi folosit în sprijinul Ucrainei.

Pilipson a afirmat că România este deja implicată în acordarea de sprijin militar și logistic Ucrainei și a pus sub semnul întrebării scopul utilizării portului Giurgiulești în perioada următoare. Potrivit acestuia, portul ar fi devenit deja un nod de tranzit pentru transportul către Ucraina al unor mărfuri, inclusiv al celor destinate forțelor armate ucrainene.

Ministerul Afacerilor Externe al României a reacționat la acuzațiile oficialului rus

Purtătorul de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea, a reacționat dur pentru a demonta discursul oficialului de la Moscova. Țărneaa subliniat ipocrizia rușilor și susține că aceștia nu au autoritatea morală sau politică de a vorbi despre „identitate națională” sau „voința poporului” în timp ce poartă un război în Ucraina și ucid zilnic civili. De asemenea, istoria ne-a învățat că, atât în perioada țaristă, cât și în perioada URSS, una dintre politicile de stat ale Moscovei a fost distrugerea identităților naționale ale popoarelor ocupate prin rusificare totală.

„Orice oficial rus vorbind despre identitatea națională a unei țări se află într-o evidentă contradicție. În timp ce debitează acest gen de propagandă stalinistă, Rusia este angajată într-un război brutal de cucerire. Rusia omoară zilnic civili, în timp ce neagă suveranitatea și identitatea națională a unui vecin.

Cum să iei în serios orice afirmație despre astfel de subiecte venind de la Moscova? În Rusia țaristă și apoi în Uniunea Sovietică comunistă, politica oficială a fost una a rusificării forțate a popoarelor ocupate.

Identitățile naționale și aspirațiile naționale nu răspund cerințelor Moscovei nici când e vorba de limbă, nici când este vorba de decizii economice și de investiții. Au trecut timpurile când Moscova alegea pentru aceste națiuni cu forța sau le impunea ce să facă. Războiul și propaganda rusă sunt două fețe ale aceleiași dorințe de control a Moscovei”, a spus purtătorul de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea.