Povestea secretă a elicopterelor dispărute ale Armatei Române și cum au reapărut în colecția unui norvegian

Puțini știu unde au ajuns unele dintre IAR-urile scoase din dotarea Armatei Române. Construite la Brașov și folosite ani buni în aviația militară, câteva au fost cumpărate ulterior de particulari din străinătate. Gândul le-a urmărit traseul și a descoperit că cel puțin două se află astăzi în Norvegia, iar numele aceluiași pasionat de aviație apare în istoricul a minimum trei astfel de aparate. O poveste care, până acum, a trecut aproape neobservată în România.

Ce se întâmplă cu elicopterele militare după ce Armata nu le mai folosește? Unele sunt casate, altele ajung în muzee, iar o parte dintre ele sunt vândute și continuă să zboare în regim civil, uneori la mii de kilometri de țara în care au fost construite.

EXCLUSIV Dosarul „Bunicuța ucraineană”. Măsurile draconice prin care fabricantele de identități false pentru străini se fereau de „ginitori”. Fuga în Ucraina

06:30

VIDEO Debut de sezon pentru ambrozie. Milioane de români se confruntă cu alergii severe. Medic specialist: „Se modifică mult calitatea vieții pacientului”

06:15

 Loading ...

Așa am ajuns și la povestea unor vechi IAR-uri care au servit Forțelor Aeriene Române și care, după retragerea din serviciu, au reapărut în îndepărtata Norvegie.

Unul dintre oamenii care le-a ”păstrat în viață” este Kare-Jan Johansen, tehnician de aviație și instructor de elicopter. Pe canalul său de YouTube, norvegianul publică imagini cu aeronavele pe care le întreține și le pilotează, printre ele aflându-se și un Alouette III înmatriculat LN-OJJ.

Verificarea istoricului aparatului arată însă că acesta nu este un elicopter oarecare. Este un IAR-316B construit la Brașov, cu seria de fabricație 012, care a zburat pentru Forțele Aeriene Române sub numărul militar 05.

Imagine ilustrativă – IAR-316B al Forțelor Aeriene Române/ sursa foto: Wikimedia

În registrul norvegian, elicopterul apare ca aparat privat, încadrat în categoria „experimental”. Baza care reproduce datele Autorității Aeronautice Civile din Norvegia îi indică drept proprietari atât pe Kare Jan Johansen, cât și pe Arild Inge Aubert. Ca fapt divers, Aubert figurează și ca operator.

Iar acest elicopter românesc nu pare să fie doar un aparat depozitat în hangarul lor. În documentele publice norvegiene apar, inclusiv în 2025 și 2026, solicitări privind autorizații temporare de zbor, mentenanța și includerea aparatului într-un program de întreținere.

Al doilea elicopter românesc zboară la show-uri aviatice din Norvegia

Povestea devine și mai interesantă în cazul unui al IAR, cu seria de fabricație 012.

Elicopterul a fost construit și a efectuat primul zbor la Brașov în ianuarie 1973. În România a purtat numărul militar 05, după care a fost retras din serviciul Forțelor Aeriene. În 2009, tot norvegianul Kare-Jan Johansen a rezervat pentru el înmatricularea LN-OJJ, iar în decembrie 2010 aparatul a fost înregistrat oficial în Norvegia.

În prezent, LN-OJJ apare ca elicopter activ, proprietatea lui Johansen, și este încadrat tot în categoria experimentală. Documentele din registrul norvegian arată că aparatul a trecut în mod repetat prin verificări de navigabilitate și operațiuni de mentenanță, inclusiv în ultimii ani.

Elicopterul a fost prezentat și în zbor la evenimente aviatice. În 2017, acesta apărea la Telemark Airshow, unde era descris drept un fost aparat al Forțelor Aeriene Române transferat în Norvegia ca „warbird”, termen folosit pentru aeronavele militare istorice păstrate și operate civil. Aparatul a fost fotografiat din nou la același show în 2022.

Ce ascund „mitralierele” montate pe fostul IAR

În dosarul public al elicopterului LN-OJJ există și o serie de înregistrări spectaculoase.

În aprilie 2013 apar mențiuni precum „inspecție a armelor”, o solicitare privind instalarea unei butelii de gaz și documente referitoare la o modificare denumită „propane guns”. Câteva luni mai târziu, autoritățile norvegiene înregistrau oficial documentația pentru această modificare. Totuși, asta nu înseamnă că particularul norvegianul Johansen  zboară cu mitraliere militare funcționale.

Sistemele denumite „propane guns” sau „oxy-propane guns” sunt, în general, instalații care simulează focul unei arme prin zgomot, flacără și efecte vizuale. Sunt folosite la show-uri, reconstituiri și filmări, fără a trage muniție reală. Producătorii unor asemenea sisteme precizează chiar că mecanismele sunt proiectate astfel încât să nu poată primi componente funcționale de mitralieră.

Cu alte cuvinte, fostul elicopter militar românesc și-a păstrat aspectul de aparat de luptă, dar „armamentul” montat pentru demonstrații este, din datele disponibile, un simulator cu gaz.

Cine este norvegianul care colecționează elicopterele românești

Kare-Jan Johansen nu este doar un colecționar care și-a cumpărat întâmplător un elicopter vechi.

El este tehnician de aviație și instructor de elicopter și conduce compania norvegiană Technomek AS, specializată în lucrări mecanice, prelucrarea metalului și producția sau repararea unor componente tehnice. Registrul oficial al companiilor din Norvegia îl indică drept președinte al consiliului de administrație al societății.

Firma a fost fondată în 1992, iar activitatea sa include inclusiv producția și repararea componentelor pentru industria aeronautică și pentru elicoptere.

Mai mult, bazele de aviație arată că Johansen nu a avut legături doar cu LN-OJJ și LN-ORG. Un al treilea IAR-316B, seria 068, fost număr militar românesc 27, a fost înregistrat în Norvegia ca LN-OKJ, tot pe numele lui Kare-Jan Johansen, în ianuarie 2008.

Kare-Jan Johansen/ sursa foto: Facebook

Aparatul a fost radiat din Norvegia în 2015, reînregistrat pentru o perioadă scurtă în 2022, iar în februarie 2023 a apărut cu înmatricularea RA-3262G, într-un alt registru.

Așadar, cel puțin trei elicoptere provenite din dotarea Forțelor Aeriene Române au trecut prin colecția aceluiași norvegian.

Documentele consultate permit reconstruirea identității aparatelor, a seriilor de fabricație și a proprietarilor din Norvegia. Însă nu am identificat contractele prin care elicopterele au fost scoase din patrimoniul militar românesc, prețurile plătite sau societățile care au intermediat transferurile.

Cert este că elicopterele nu au dispărut. După zeci de ani de serviciu militar în România, unele dintre ele au fost restaurate, autorizate să zboare civil și transformate în vedete ale show-urilor aviatice din Norvegia.