Te simți HĂRȚUIT de angajator la locul de muncă? CNCD a sancționat o mare companie din România cu o amendă drastică. Cristian Jura: „Cadru intimidant, ostil, degradant”

Publicat: 19 10. 2025, 06:00

În spațiul public se discută foarte intens, în ultima perioadă, despre hărțuire, fie că este vorba despre locul de muncă, fie de viața personală a unei persoane. Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a sancționat o companie din România cu o amendă drastică, într-un astfel de caz, iar speța a ajuns până la Curtea de Apel București.

În exclusivitate pentru Gândul, Cristian Jura – membru CNCD – a precizat că, potrivit legislației din România, există două tipuri de hărțuire.

  • Hărțuirea simplă, prevăzută de art. 2 alin. 5 din OUG 137 privind combaterea și sancționarea tuturor formelor de discriminare;
  • Hărțuirea morală la locul de muncă, așa cum este definită de Legea 167/2020, legea care a adăugat această formă de hărțuire în corpul OG 137/2000.

„În continuare, ne vom referi doar la hărțuirea simplă. Din perspectivă legală, a OG 137/2000, constituie hărțuire orice comportament pe criteriu de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, apartenență la o categorie defavorizată, vârstă, handicap, statut de refugiat ori azilant sau orice alt criteriu care duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv”, a declarat Cristian Jura, în exclusivitate pentru Gândul.

„Cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv”

„De esența hărțuirii este exact acest cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv care se creează în baza unui criteriu protejat”, mai precizează Cristian Jura, „unul dintre criteriile amintite mai sus”.

La solicitarea Gândul, Cristian Jura a explicat ce înseamnă cadrul „intimidant, ostil, degradant ori ofensiv”, dând ca exemplu o decizie recentă a CNCD, într-un astfel caz, speța ajungând pe masa judecătorilor de la Currtea de Apel București (CAB).

O să răspund foarte concret la această întrebare, cu exemple dintr-o Decizie a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, decizie menținută printr-o Hotărâre a Curții de Apel București, o hotărâre foarte recentă.

Se circumscriu unei fapte de hărțuire următoarele elemente:

  • Faptul că un angajat nu semnează fișa postului pentru o perioadă lungă de timp, peste 2 ani în cazul nostru, iar angajatorul susține că acest fapt ține de organizarea internă a unui societăți. De asemenea, angajatorul nu demonstrează că toți angajații aflați în situație comparabilă se aflau în aceeași situație cu fișa portului nesemnată;
  • Faptul că o persoană nu primește o mărire de salariu pentru faptul că a fost sancționată, dacă regulamentul intern al angajatorului nu prevede un astfel de criteriu pentru calcularea punctajului necesar pentru a beneficia de o mărire de salariu;
  • Sesizări constante referitoare la lipsa de obiectivitate a unei persoane care are atribuții de evaluare. Angajatorului îi revine obligația să dovedească că evaluarea profesională are loc în condiții obiectivitate, cu aplicarea acelorași criterii tuturor persoanelor aflate în situații comparabile;
  • Faptul că unei persoane îi este solicitat să facă rapoarte zilnice de activitate, în condițiile în care celorlalți colegi nu le este solicitat acest lucru. Acest fapt trebuie probat de angajator;
  • Evaluarea activității zilnice a unei persoane nu trebuie făcută prin impunerea unor sarcini suplimentare care pot conduce la un volum de muncă și mai mare decât cel de care se plânge deja un angajat.

În cauza de mai sus, criteriu care a fost invocat și reținut de către Consiliul pentru Combaterea Discriminării și de către instanță a fost criteriul de gen, în sensul că persoane hărțuită era femeie, în timp ce restul colegilor erau bărbați, iar atmosfera degradantă, umilitoare sau ostilă a fost îndreptată doar împotriva persoanei de sex feminin”, a declarat Cristian Jura, în exclusivitate pentru Gândul.

„Atât angajatorul, cât și angajatul se pot regăsi într-o situație dificilă

Cristian Jura a mai menționat că, în acest caz, o mare companie din România a fost sancționată cu o amendă de 20.000 lei, iar amenda a fost confirmată de instanța de judecată, în primă fază a procesului.

Precizez că a fost aplicată o amendă contravențională de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării în cuantum de 20.000 lei, amendă confirmată și de instanța de judecată.

Hotărârea Curții de Apel este supusă căilor de atac, dar chiar și în acest context aduce clarificări importante în ceea ce privește hărțuirea la locul de muncă.

Trăim într-o epocă în care accesul la informație este foarte facil, ba mai mult avem diferite aplicații de AI la care apelează tot mai multe persoane pentru sfaturi, inclusiv sfaturi juridice.

Este important să existe o corelație între contractul individual de muncă, fișa postului, evaluările care se fac. În lipsa acestor corelații, în lipsa unor documente semnate de către părți, atât angajatorul, cât și angajatul se pot regăsi într-o situație dificilă”,  a mai spus Cristian Jura, membru CNCD, în excusivitate pentru Gândul.

Sursa foto angajat la birou – Profimedia Images


RECOMANDAREA AUTORULUI: