Se PRĂBUȘEȘTE încrederea românilor în politica externă dusă de Nicușor Dan și MAE. Cristian Jura: „Sunt nemulțumiți de ceea ce îi afectează direct”

La doar câteva luni după preluarea mandatului, românii sunt deja critici la adresa activității președintelui Nicușor Dan pe plan extern, 51% dintre aceștia fiind nemulțumiți de prestația sa, potrivit unui sondaj realizat de Avangarde. Și mai grav, activitatea Ministerului Afacerilor Externe – condus de Oana Țoiu, vicepreședinte USR – este contestată de 51% dintre cei care au participat la acest sondaj de opinie, fiind aprobată doar de 38%.

70% dintre respondenți cred că România merge într-o direcție greșită și numai 20% consideră că țara se află pe o direcție bună.

• Sondajul a fost realizat de Avangarde în perioada 8 – 14 septembrie 2025.
• Eșantion: 1.000 de persoane adulte, reprezentativ pentru populația din România.
• Metodă: CATI (interviuri telefonice).
• Marja de eroare: ±3,4%, la un nivel de încredere de 95%.

Rafila, la Gândul Health EU Summit: Românii plǎtesc aproape 30% din costurile pentru sǎnătate din propriul buzunar . Este un procent aproape nemaiîntâlnit în Uniunea Europeanǎ”

11:54

TRAGEDIE Un băiat de 11 ani a murit de rabie după ce un liliac l-a mușcat de față în timp ce dormea

11:49

Contextul geopolitic actual este unul extrem de complicat, iar România condusă de Nicușor Dan suferă la capitolul „politică externă”.

„Cred că românii sunt nemulțumiți de ceea ce îi afectează în mod direct, faptul că nu pot călători în Statele Unite fără viză, în timp ce unii dintre vecinii noștri beneficiază de această facilitate, și faptul că trebuie să plătească taxe consulare din nou”, a declarat Cristian Jura – membru al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), dar și profesor universitar care predă Drept Internațional Public, în exclusivitate pentru Gândul.

„România ar trebui să țină cont de contextul geopolitic”

Cristian Jura trage și un semnal de alarmă, spunând că România ar trebui să fie mult mai activă, diplomația umanitară fiind unul dintre palierele vizate.

„Consider că România ar trebui să țină cont de contextul geopolitic destul de complicat și să fie mai activă în planul diplomației umanitare, unde avem o expertiză directă în gestionarea fluxului de refugiați din Ucraina și a situației de la granițele României.

Aș menționa, în acest context, Inițiativa Globală pentru Drept Internațional Umanitar (Global Initiative on International Humanitarian Law), Comisia Internațională Umanitară de Constatare a Faptelor (The International Humanitarian Fact-Finding Commission), Grupul Experților privind Sistemele Autonome de Armament Letal (Group of Governmental Experts on Lethal Autonomous Weapons Systems) și, nu în ultimul rând, Tribunalul Special pentru Crime de Agresiune împotriva Ucrainei (Special Tribunal for the Crime of Aggression against Ukraine)”, spune Cristian Jura.

România, prezentă doar pe hârtie

Întrebat care este scopul Inițiativei Globale pentru Drept Internațional Umanitar, Cristian Jura și-a exprimat regretul legat de faptul că România – deși a aderat la această inițiativă – nu face parte din cele 7 grupuri de lucru tematice.

„Cred că ar trebui să precizez, pentru început, că dreptul internațional umanitar se referă la regulile de purtare a războiului terestru, maritim, aerian, precum și la statutul prizonierilor de război, este o materie extrem de vastă.

Inițiativa Globală pentru Drept Internațional Umanitar a fost inițiată de Comitetul Internațional al Crucii Roșii împreună cu Brazilia, China, Franța, Iordania, Kazahstan și Africa de Sud, în septembrie 2024, pentru a se asigura că normele dreptului internațional umanitar sunt respectate, dar și adaptate la provocările viitorului.

Această Inițiativă va culmina cu o conferință la nivel înalt despre umanitate în vremuri de război care se va desfășura în 2026.

România a aderat la această inițiativă, dar, deocamdată nu face parte din cele 7 grupuri de lucru tematice și cred că am fi putut avea o contribuție forte importantă”, a declarat Cristian Jura, în exclusivitate pentru Gândul.

Diplomația umanitară, temă grea pentru MAE?

Cristian Jura a prezentat, pe scurt, și informații despre celelalte foruri internaționale la care România este parte în domeniul diplomației umanitare, iar Ministerul Afacerilor Externe, condus de Oana Țoiu, ar trebui să fie mult mai activ.

„Comisia Internațională Umanitară de Constatare a Faptelor este o Comisie permanentă înființată în 1991 cu sediul la Berna al cărei scop este de a investiga încălcările grave ale Dreptului Internațional Umanitar și de a contribui la implementarea și respectarea normelor Dreptului Internațional Umanitar.

Cu acordul părților implicate într-un conflict, Comisia poate să investigheze încălcările Dreptului internațional umanitar și să ofere servicii de bune oficii pentru a reinstaura respectul pentru normele Dreptului Internațional Umanitar.

România a aderat la Protocolul adițional I la Convențiile de la Geneva privind Dreptul Internațional Umanitar la 31 mai 1995, așadar face parte dintre statele care recunosc Comisia Internațională Umanitară de Constatare a Faptelor.

Grupul de Experți privind Sistemele Autonome de Armament Letal este un grup de experți înființat în 2016, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, mai precis funcționează pe lângă Convenția din 8 aprilie 1982 privind interzicerea sau limitarea folosirii anumitor categorii de arme clasice care ar putea fi considerate ca producând efecte traumatice excesive sau care ar lovi fără discriminare, Convenție la care România a aderat în 1995.

Rolul acestui grup de experți este de a studia aspectele etice, legale, tehnologice și militare ale sistemelor autonome de armament letal, așadar, un grup de lucru extrem de important având în vedere evoluția tehnologică și noile metode de purtare a războiului”, a mai spus Cristian Jura, în exclusivitate pentru Gândul.

Ce poate face România?

În ceea ce privește Tribunalul Special pentru Crime de Agresiune împotriva Ucrainei, Cristian Jura a precizat că, la acest moment, tribunalul este în curs de constituire.

Pe de altă parte, mai spune acesta, România ar trebui să participe activ la toate aceste inițiative, ceea ce, din păcate, nu s-a întâmplat până acum.

„Acest tribunal este în curs de constituire pe lângă Consiliul Europei și va avea mandatul de a investiga și condamna lideri politici sau militari pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei și de violare a Cartei Organizației Națiunilor Unite.

Tribunalul va acționa în complementaritate cu Curtea Penală Internațională, care nu are în mandat crima de agresiune.

Cred că România ar putea să devină un lider regional în ceea ce privește promovarea și respectarea normelor Dreptului Internațional Umanitar prin participarea activă la aceste inițiative recente și am putea să prezentăm mai bine, în cadrul acestor forumuri internaționale, eforturile pe care le facem în acest context”, a încheiat Cristin Jura, în exclusivitate pentru Gândul.

Foto colaj main – Profiemedia Images

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Lukașenko aleargă după doi iepuri. S-a jucat cu Putin de-a războiul, la Zapad 2025, dar curtează SUA. „Are sabia lui Damocles deasupra capului”
• Cronica unor alegeri anunțate. INSTABILITATE politică în Moldova? „Orice alianță post-electorală riscă să fie fragilă, predispusă la prăbușire”
• Din cauza măsurilor fiscale ale Guvernului Bolojan, prețurile cresc în România de TREI ori mai repede decât în Uniunea Europeană
• Nicușor Dan pe 3, Bolojan pe 2. Nici președintele, nici premierul României nu reușesc să-i CONVINGĂ pe români să-i urmărească. Invitat în prime-time, Bolojan s-a clasat la mare distanță de lider. Vezi TOPUL emisiunilor de seară
• Kamikaze low-cost. Dronele rusești Gerbera pun pe jar Kievul și NATO. Costă cât o BICICLETĂ și fac ravagii