Tu știi ce salariu are colegul tău? Transparența salarială la locul de muncă devine OBLIGATORIE, indiferent dacă lucrezi la stat sau la privat. Cristian Jura (CNCD): „Angajatorii mai au la dispoziție 3 luni”

Din anul 2008, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) nu se mai poate pronunța pe cazuri legate de eventuale discriminări salariale între angajații de la stat sau din mediul privat. Dacă, anterior, consiliul avea această competență, Curtea Constituțională (CCR) și Guvernul României – printr-o ordonanță de urgență – au decis că astfel de sesizări nu mai intră în competența CNCD.

Totuși, o Directivă UE care impactează atât bugetarii, cât și angajații din mediul privat, va schimba din temelii percepția în ceea ce privește aceste discriminări salariale care, acum, ar putea trece neobservate. Și este vorba nu numai de mediul bugetar, ci și în cel privat.

• În  Ordonanța de Urgență nr. 75 din 11 iunie 2008 – privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției – se specifică în mod expres că „Sesizările având ca obiect măsurile legislative adoptate în contextul stabilirii politicii de salarizare a personalului din sistemul bugetar nu intră în competența de soluționare a Consiliului National pentru Combaterea Discriminării.”
• Curtea Constituțională – prin Decizia nr. 997 din 7 octombrie 2008 – a decis că CNCD nu este abilitat să emită hotărâri în exercitarea atribuției de armonizare a legislației.

INEDIT Imaginile zilei, pe litoral: Patru bărbați au jucat șah în mare, la o temperatură a apei de doar 8,5 grade C, în a doua zi de Crăciun: „A fost remiză”

10:56

FLASH NEWS Nicușor Dan și-a petrecut seara de Crăciun în satul bunicilor săi. Cum a fost întâmpinat președintele

10:54

Totuși, există foarte multe cazuri în care angajații s-au simțit discriminați din punct de vedere salarial, iar Cristian Jura – membru CNCD  – a explicat, în exclusivitate pentru Gândul, ce înseamnă „transparența salarială” și – mai mult – când va fi implementată în România o directivă UE cu efecte majore.

„Colectarea de date, începând cu 1 ianuarie 2026”

Cristian Jura a precizat, de la bun început, că sintagma „transparență salarială” trebuie tradusă printr-o definiție mult mai cuprinzătoare, pentru că „atinge” subiecte de interes major pentru toți angajații, respectiv egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru munca de aceeași valoare între femei și bărbați.

„În primul rând aș dori să precizez denumirea integrală: Directiva (UE) 2023/970 a Parlamentului European și a Consiliului din 10 mai 2023 de consolidare a aplicarii principiului egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare între bărbați și femei prin transparență salarială și mecanisme de asigurare a respectării legii sau, pe scurt, Directiva privind transparența salarială (EU Pay Transparency Directive/EUPTD).

În al doilea rând, colectarea de date referitoare la Directiva privind transparența salarială vor trebui făcute începând cu 1 ianuarie 2026, chiar dacă termenul maxim până la care statele membre trebuie să o implementeze/transpună în legislația națională este 7 iunie 2026.

• Primele raportări, pe care angajatorii vor fi obligați să le facă la data de 7 iunie 2027, privesc anul calendaristic 2026.
• Prin urmare, trebuie luate măsuri privind conformitatea cu Directiva chiar de la începutul lui 2026, practic angajatorii mai au la dispoziție 3 luni pentru a implementa prevederile Directivei privind transparența salarială.

În al treilea rând, cu toate că prevederile din Codul Muncii sunt foarte clare în ceea ce privește confidențialitatea salarială – art. 163 alin (1) precizează că salariul este confidențial, angajatorul având obligația de a lua măsurile necesare pentru asigurarea confidențialității” -, de la anul angajatorii vor avea obligația legală, în conformitate cu Directiva UE, de a transparentiza salariile în ceea ce privește egalitatea de remunerare între femei și bărbați.

În al patrulea rând, Directiva privind transparența salarială nu se referă stric la salarii, ci se referă la întregul pachet de recompense, bonusuri, prime, sporuri, asigurări, pachete medicale”, a declarat Cristian Jura, în exclusivitate pentru Gândul.

„Directiva se aplică încă din timpul procesului de recrutare”

Directiva UE nu se referă doar la angajații bugetari, ci și la cei din mediul privat. Inclusiv colaboratorilor li se vor aplica normele Directivei privind transparența salarială.

Astfel, nu numai angajatorii de la nivel bugetar, ci și cei din mediul privat, pot fi chemați în instanță de un angajat dacă transparența salarială nu va fi respectată. Iar această directivă a UE se aplică încă din timpul procesului de recrutare, atunci când cineva dorește un loc de muncă, iar angajatorul va fi obligat să prezinte un nivel salarial/o grilă de salarizare.

„Directiva privind transparența salarială se va aplica tuturor lucrătorilor, acesta este termenul folosit de Directivă și se referă la salariați, funcționari publici, manageri la societăți comerciale, dacă sunt cu mandat, colaboratori.

• În temeiul Directivei privind transparența salarială, dacă angajatorul nu răspunde pozitiv și nu comunică salariul unui coleg, atunci cel ce face solicitarea se poate adresa instanței de judecată și cererea este scutită de taxe de timbru.
• Directiva se aplică încă din timpul procesului de recrutare, atunci când angajatorul trebuie să anunțe un anumit nivel salarial, sub forma unui interval salarial sau al unei grile salariale.

Salariul va fi individualizat în momentul în care se finalizează procesul de recrutare.

În acest moment, Directiva privind transparența salarială nu este transpusă, dar va trebui transpusă în statele membre ale UE până la 7 iunie 2026. Până la 7 iunie 2026, România trebuie să transpună această Directivă și să vină cu toate reglementările necesare aplicării Directivei, în mod clar, pentru angajatorii vizați de obligații”, a mai precizat Cristian Jura – membru CNCD – în exclusivitate pentru Gândul.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Se mai desface o cusătură din plasa de siguranță NUCLEARĂ. Implicațiile retragerii Rusiei din acordul privind gestionarea și eliminarea plutoniului
• 12 milioane de euro pentru fermierii ROMÂNI. Cum se alocă banii europeni din rezerva pentru agricultură
• Veteranii de război „cu nume” și politica ucraineană post-conflict. Se dau deja „lupte grele” la nivel de încredere, contracandidații lui Zelenski sunt în OFENSIVĂ
• Bugetul Rusiei pentru 2026. Cheltuielile pentru apărare și securitate internă scad cu 2%, dar prioritățile Kremlinului NU se schimbă
• Viitorul începe azi. Cum poți construi o locuință sustenabilă cu un buget REDUS. „Trebuie să vedem foarte bine cum consumăm energia”