Deputatul AUR Ștefan Oprea a avertizat că românii vor suferi din cauza energiei mai scumpe. „Băieții deștepți vor specula și după vor crește prețurile”

Invitat la emisiunea „Subiectul Zilei” cu Răzvan Dumitrescu, deputatul AUR Ștefan Oprea a susținut că românii au de suferit și că vom avea energie mai scumpă din cauza a două probleme principale. El a afirmat că „băieții deștepți” vor specula cu siguranță situația și că, după ce se va folosi foarte multă încălzire pe bază de energie electrică, prețurile vor crește. Totodată, deputatul a atras atenția că acesta reprezintă un pericol, al doilea pericol fiind reprezentat de faptul că sistemul energetic din România nu face față unei astfel de situații nici în prezent.

„Românii au de suferit. Vom avea energie mai scumpă și sunt două probleme principale. Băieții deștepți cu siguranță vor specula și, după ce vom avea foarte multă încălzire pentru energie electrică, prețurile vor crește, pentru că așa s-a întâmplat de fiecare dată. Asta e un pericol, iar al doilea pericol e cel pe care îl trăim și în zilele de azi: nu face față sistemul energetic din România la așa ceva”, a susținut deputatul AUR Ștefan Oprea.

REACȚIE Siegfried Mureșan îl atacă pe Sorin Grindeanu a doua zi după votul din Parlament: „A venit, a glumit, a mințit și apoi a fugit”

09:17

REACȚIE Ce spune Sorin Grindeanu că a discutat la cina cu ambasadoarea SUA în Grecia: „Când te invită un ambasador, te duci”

09:04

Cererea de energie a urcat, miercuri seară, aproape de recordul verii

În ciuda apelului lansat de premierul demis Ilie Bolojan pentru reducerea voluntară a consumului de energie, pe fondul crizei din sistemul energetic, cererea de electricitate a crescut miercuri seară până aproape de cel mai ridicat nivel înregistrat în această vară.

În intervalul de vârf, consumul din România a ajuns la aproape 7.700 MW. La ora 20:03, consumul instantaneu din Sistemul Electroenergetic Național era de 7.675 MW, în timp ce producția internă se ridica la doar 5.321 MW, potrivit datelor în timp real publicate de Transelectrica, relatează Mediafax. Diferența de 2.353 MW a fost acoperită prin importuri, care reprezentau aproape 31% din necesarul de energie al țării.

Nivelul atins miercuri seară este foarte apropiat de recordul verii 2026. Datele Dispecerului Energetic Național arată că cel mai mare consum estival a fost înregistrat pe 29 iunie, când s-au consemnat 7.971 MW, iar pe 30 iunie consumul a ajuns la 7.907 MW. Astfel, vârful de miercuri a fost cu doar 295 MW, respectiv 3,7%, sub recordul verii. Cel mai mare consum de energie din acest an rămâne însă cel din 21 ianuarie, când necesarul Sistemului Electroenergetic Național a atins 9.213 MW.

Cea mai periculoasă vară energetică

Industria energetică românească traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii, care a culminat cu declararea stării de alertă la nivel național, din cauza scăderii producției de energie electrică. Vulnerabilitățile acumulate în ultimii ani, investițiile întârziate, lipsa unor capacități noi de producție și deciziile administrative controversate au adus Sistemul Energetic Național (SEN) într-un punct critic, avertizează specialiștii.

Dacă actualele condiții meteorologice se vor menține, această vară riscă să testeze până la limită reziliența rețelei electrice, susține expertul în geopolitică energetică Cosmin Păcuraru. România se confruntă simultan cu secetă severă și temperaturi extreme. În timp ce alte state europene accelerează dezvoltarea de noi capacități de producție și stocare, România intră în perioadele critice ale verii și iernii cu mii de megawați indisponibili și cu o marjă de siguranță din ce în ce mai redusă.

Debitele reduse ale râurilor afectează producția hidroenergetică, nivelul scăzut al Dunării limitând inclusiv disponibilitatea apei de răcire necesare funcționării optime a reactoarelor nucleare de la Cernavodă.

În același timp, valurile de căldură determină o creștere accentuată a consumului de electricitate, în special în intervalele de seară, când utilizarea aparatelor de climatizare atinge niveluri maxime. Pe acest fond, producția fotovoltaică dispare aproape complet.