1 EURO = 4,67 lei! Cel mai ridicat nivel DIN ISTORIE

De asemenea, cursul pentru dolar, care în România este stabilit prin comparație cu euro, a crescut miercuri față de marți, cu 0,08%, la 4,0803 lei, dar acesta nu este cel mai ridicat nivel istoric.

Pentru francul elvețian cursul de miercuri a fost stabilit la 4,1614 lei, în creștere de la 4,1584 lei marți. Un nivel mai ridicat de atât, de 4,1776 lei, a fost înregistrat la data de 7 iulie.

În schimb, gramul de aur a fost stabilit la 168,0226 lei, în scădere de la 168,2768 lei marți. 

Banca Mondială și-a redus estimările privind economia României

Banca Mondială estimează că economia României va crește în acest an cu 3,5%, o prognoză mai redusă cu un punct procentual decât cea din iunie 2018, potrivit raportului „Global Economic Prospects – Darkening Skies„, prezentat marți seara.

SOCIAL The Guardian: Cadavrul englezului de 18 ani, dispărut anul trecut în Bucegi, a fost găsit. Ce mesaj au transmis membrii familiei

09:36

REACȚIE Petrișor Peiu semnalează „cel mai mare pericol bugetar pentru statul român”

09:29

De asemenea, BM și-a redus cu un punct procentual estimarea pentru 2020 și 2021, la 3,1%, respectiv 2,8%.

NEWS: Our latest Global Economic Prospects report says that in 2019, the world will see solid but slower growth due to softening of #globaltrade and manufacturing: https://t.co/KRjSkXqjXE #WBGEP2019 pic.twitter.com/N4BstrhLcC

— World Bank (@WorldBank) January 8, 2019

Anul trecut, economia României a crescut cu 4% în primul trimestru, cu 4,1% în trimestrul al doilea și 4,3% în trimestrul al treilea, conform celor mai recente date prezentate de Institutul Național de Statistică (INS).

„Activitatea din Europa și Asia Centrală (ECA) este estimată să scadă la 3,1% în 2018, de la 4% în 2017, reflectând reducerea activității de pe piața din Turcia, din a doua jumătate a anului. Excluzând Turcia, creșterea regională a rămas neschimbată, fiind estimată la 2,9%, în 2018, pe măsură ce activitatea a încetinit în țările din vestul regiunii, cum ar fi Bulgaria și România, ceea ce a fost compensat de o accelerare în partea de est a regiunii care a beneficiat de prețurile ridicate ale petrolului. Creșterea comerțului regional a scăzut în anul 2018,” detaliază „Global Economic Prospects – Darkening Skies”.

România este una dintre cele trei țări din regiune care, alături de Ucraina și Turcia, și-a majorat anul trecut dobânda de politică monetară. Rata dobânzii de politică monetară este în prezent de 2,5%, cât a fost stabilită începând cu 8 mai 2018, în creștere de la 2,25% din aprilie 2018. Majorarea s-a făcut pe fondul creșterii accelerate a inflației.

„În Europa Centrală, înăsprirea condițiilor de pe piața muncii și creșterea prețurilor la energie au împins inflația în cadrul țintei, politica monetară rămânând stabilă în majoritatea țărilor. O excepție este România, unde cererea internă robustă a împins inflația peste limita superioară a cadrului țintei, determinând înăsprirea politicii monetare,” remarcă autorii raportului BM.

Banca Națională a României are o țintă de inflație flexibilă, de 2,5%, plus/minus 1%.

Creșterea economiilor din Europa Centrală a încetinit, anul trecut, iar încetinirea creșterii exporturilor și lipsa forței de muncă au redus din ritmul de creștere pentru economiile din Bulgaria, Croația și România, se remarcă în raportul citat.

„În schimb, în ciuda deficitului de forță de muncă, creșterea economică în Polonia a accelerat ușor, datorită consumului și investițiilor puternice. Cererea internă puternică a sprijinit activitatea în Balcanii de Vest, cu excepția Muntenegrului. În Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, creșterea a revenit în 2018, deoarece formarea unui nou guvern a încheiat o criză politică prelungită și sentimentul investitorilor a crescut”, precizează raportul BM.

PSD aruncă pisica în curtea BNR, despre care spune că trebuie să asigure stabilitatea cursului valutar.

„Guvernul a luat multe măsuri pentru a aduce Euro în economia românească: atragerea de fonduri europene, politici publice de stimulare a investițiilor, sprijinirea firmelor exportatoare prin subvenții și scheme de ajutor de stat. Toate aceste lucruri presupun vânzări de valută și cumpărare de lei, ceea ce ar fi trebuit să scadă cursul valutar. Nivelul cursului valutar nu este în răspunderea Guvernului și nu poate fi determinat de acțiunea guvernamentală. Banca Națională este singura care poate și are datoria de a asigura stabilitatea cursului valutar,” precizează PSD, într-o postare pe Facebook.