ADIO CREDITE! BNR a decis limitarea DRASTICĂ a gradului de îndatorare. Află CUM CALCULEZI pentru ce împrumut te califici

BNR limitează nivelul de îndatorare pentru creditele în lei la 40% și pentru cele în euro la 20% din venitul net de la 1 ianuarie 2019. Vezi cum se calculează veniturile pe care le vor lua în considerare băncile

Regulamentul aprobat miercuri de BNR și așteptat cu sufletul la gură, atât în sistemul bancar, cât și de cei care speră să își cumpere o casă, schimbă regulile de creditare și limitează sumele pe care banca le poate acorda celor care depun dosare de credit.

Conform noilor prevederi, nivelul maxim de îndatorare va fi de 40% din venitul net la creditele în lei și 20% la cele în valută. Gradul total de îndatorare se determină ca pondere a obligațiilor totale lunare de plată raportate la venitul net lunar. Rata maximă de îndatorare este majorată cu 5 puncte procentuale pentru creditele aferente achiziționării primei locuințe ce urmează a fi ocupată de debitor,” se detaliază într-un comunicat de presă al BNR.

Astfel, BNR încurajează creditele în lei și pune o limită mai severă pentru creditele în valută.

Ce rată își mai permite o familie cu venit mediu

Reprezentanții Băncii Naționale mai arată cum se modifică rata maximă lunară (în lei) pe care și-o va permite o persoană cu un venit net de 3.000 de lei de la 1 ianuarie 2019. Astfel, dacă anterior își putea permite o rată de 1.413 lei, conform noilor calcule, va putea accesa un credit cu rata maximă de 1.200 lei.

În cazul unei gospodării formată din doi adulți și doi copii, cu venituri totale de 5.000 lei net lunar, rata lunară aprobată va crește de la 1.996 lei la 2.000 de lei.

BNR mai explică faptul că se simplifică modul de calcul al ratei, astfel încât oricine va putea deduce pentru ce împrumut se califică. Dacă până acum, gradul maxim de îndatorare varia de la o bancă la alta, de anul viitor, acesta va fi cel specificat de BNR în noul Regulament: 40% pentru creditele în lei și 20% pentru cele în valută.

Din venitul net luat în calcul la acordarea creditului nu se mai scad următoarele cheltuieli: cele de subzistență (coșul zilnic), alte ajustări privind veniturile și ajustări de șocuri privind cursul de schimb, rata dobânzii și venitul disponibil.

Regulamentul se aplică atât instituțiilor bancare, cât și instituțiilor financiare non-bancare. Măsuri similare de ordin prudențial au fost adoptate deja în alte țări cum ar fi Ungaria, Polonia, Estonia, Lituania, Cehia.

„Toate solicitările de credit formulate înainte de 1 ianuarie 2019, inclusiv cele aferente unor programe guvernamentale adresate clienților persoane fizice, precum programul Prima Casă, se soluționează pe baza reglementării de la momentul depunerii cererii la bancă, chiar dacă acordarea creditului are loc după 1 ianuarie 2019″, au subliniat reprezentanții Băncii Centrale.

Modificările la Regulamentul BNR nr. 17/2012 vor fi publicate în Monitorul Oficial al României și intră în vigoare începând cu 1 ianuarie 2019.

Protest împotriva băncilor

Isărescu: Ni s-a reproșat că este formă indirectă de control de capital

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu declara, la începutul lunii octombrie, că măsurile de limitare a gradului de îndatorare sunt concepute spre binele consumatorilor.

„Este spre binele consumatorilor să își evalueze corect posibilitățile de rambursare, ca să nu mai avem surprize. Dificultățile de rambursare ale populației și ale sectorului corporatist sunt chestiuni de stabilitate financiară și pe noi ne preocupă acest lucru,” preciza Isărescu, în briefingul de presă de după ședința de politică monetară de la începutul lunii octombrie.

Guvernatorul BNR a menționat că este și spre binele industriei bancare să fie impus un grad de îndatorare la acordarea de credite, ca „să nu trăiască, din nou, cu creșterea creditelor neperformante”.

Oficialul Băncii centrale a adăugat că piața nu mai folosește doar dobânda ca „regulator al piețelor, considerând că piețele rezolvă absolut tot”.

„Ce putem să facem este prin instrumente ceva mai directe decât dobânda, dar mult mai indirecte decât «Fă asta. Fă asta.» – n-ai cum să faci așa ceva ca instituție centrală, pentru că băncile sunt unități independente, care-și asumă toate riscurile și urmăresc maximizarea profitului,” a precizat Isărescu.

El reamintea că i s-a reproșat BNR că limitarea gradului de îndatorare ar fi o formă indirectă de control de capital.

„Condiția intrării României în Uniunea Europeană a fost free capital movement (n.red. – libera circulație a capitalurilor). A trebuit să le liberalizăm. Am făcut ceva atunci: am procedat la o descentralizare. Am spus ca toate aceste măsuri prudențiale să le facă băncile, în libertatea lor, și să fie aprobate de Banca Națională,” a punctat Isărescu.

Guvernatorul Băncii centrale a subliniat că, pe acest fond, instituția nu a putut opri creditul în valută. „L-am putut cel mult descuraja. Nici creditul în franci elvețieni. A rămas comparativ mic, dar uitați că ne-a afectat,” a subliniat Isărescu.

Oficial BNR: în multe cazuri, gradul de îndatorare a ajunsla 75%

Raportul asupra stabilității financiare, prezentat la sfârșitul anului trecut de conducerea Băncii Naționale a României, arăta că factorul care agravează situația supraîndatorării este acordarea de credite cu dobândă variabilă.

Referindu-se la supraîndatorarea populației, viceguvernatorul BNR Liviu Voinea explica la acel moment că majoritatea creditelor acordate în ultimii ani sunt cu dobândă variabilă, ceea ce reprezintă un „factor agravant”. În consecință, oficialul recomanda  viitorilor debitori să contracteze credite noi cu dobândă fixă.

La rândul său, Eugen Rădulescu – directorul Direcției de Stabilitate Financiară din cadrul BNR – a arătat că o creștere cu doar două puncte procentuale a ratei dobânzii la creditele ipotecare a mărit gradul de îndatorare a debitorilor cu venituri mici de la 65% la 75% din venituri, ceea ce devine greu de suportat.

Inchide