Am întrebat noul ministru al Mediului dacă are un nou Cod Silvic în sertar. SURPRIZĂ: Ce a răspuns Grațiela Gavrilescu

Grațiela Gavrilescu, ministrul Mediului Apelor și Pădurilor, nu va urma exemplul Doinei Pană și nu va propune un nou Cod Silvic, așa cum s-a întâmplat cu proiectul Luciei Varga de modificare a legii, retras odată cu înlocuirea sa în funcție. Gavrilescu susține proiectul actual și spune că prin intermediul lui va fi creat un cadrul legal care va ajuta la gestionarea durabilă a pădurilor din țara noastră.

„Guvernul României și, implicit, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor susțin Proiectul de lege pentru modificarea Codului Silvic, aflat la Parlament. Proiectul a parcurs deja etapa dezbaterii publice, care a cuprins numeroase întâlniri desfășurate în teritoriu cu toți factorii interesați, în urma cărora au fost acceptate unele amendamente propuse de Academia Română, organizații neguvernamentale, profesionale, precum și de asociații de administratori și de proprietari, toți aceștia fiind de acord cu forma finală propusă”, a declarat Gavrilescu pentru gândul.

FLASH NEWS Nicușor Dan fixează un obiectiv ambițios, aderarea la Euro: „România trebuie să se integreze în economia europeană”

19:35

FLASH NEWS Breșă de securitate în Uniunea Europeană. O grupare de hackeri a atacat platforma Europa.eu

19:31

„Obiectivul principal urmărit prin Proiectul de lege pentru modificarea Codului Silvic este asigurarea unui cadrul legal pentru gestionarea durabilă a pădurilor și faunei cinegetice, în scopul creșterii contribuției acestora la ridicarea calității vieții, prin administrarea și utilizarea ecosistemelor forestiere astfel încât să li se mențină și amelioreze biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea, sănătatea și să li se asigure, în prezent și viitor, capacitatea de a exercita funcții multiple ecologice, economice și sociale, la nivel local, regional și mondial, fără a genera prejudicii altor sisteme”, ne-a mai explicat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Amendamentele formulate până acum la noul Cod Silvic au ca scop sprijinirea micilor proprietari de păduri și încurajarea operatorilor economici din România. Unele dintre noile prevederi au ca scop dezvoltarea sectorului local de prelucrare a masei lemnoase și obținerea de condiții egale de vânzare pentru producătorii din industria mobilei. Noul Cod Silvic ar urma, totodată, să elimine complet posibilitatea apariției monopolului de piața națională de achiziție a lemnului.

Cum au încercat foștii miniștri să schimbe Codul Silvic

Hotărârea de modificare a Codului Silvic, adoptat în anul 2008, a fost luată inițial de Lucia Varga, atunci când aceasta ocupa funcția de ministru delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură. Varga susținea o serie de măsuri care urmau să descurajeze defrișările ilegale care au adus prejudicii masive statului și câștiguri mari hoților de lemn. Aceștia din urmă au tăiat doar în primii ani după Revoluție 80 de milioane de metri cubi de lemn de pe urmă cărora au obținut circa 5 miliarde de euro. Calculul este realizat luând în considerare cel mai mic preț cu care ar fi putut fi vândut lemnul, de 70 de euro pe metru cub, și a fost prezentat în Raportul de audit privind „Situația patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990 – 2012” întocmit de Curtea de Conturi.

Câștigurile ar putea fi însă mult mai mari, așa cum recunosc și reprezentanții Curții de Conturi, pentru că mulți dintre arborii tăiați în România au ajuns peste hotare, în state din Nordul Africii și din Europa, după ce au fost vânduți mai scump.

Odată ce Doina Pană a preluat funcția Luciei Varga în fruntea Departamentului pentru Ape, Păduri și Piscicultură, proiectul de modificare a Codul Silvic a fost retras și înlocuit cu unul nou. Noul Cod Silvic a avut parte de numeroase critici, unele venite inclusiv din partea Luciei Varga, care susținea că modificările pe care ministrul Pană voia să le aducă actualului Cod Silvic nu erau gândite în așa manieră încât să poată descuraja defrișările ilegale. Părerea acesteia era susținută și de reprezentanții Camerei de Comerț Americane din România (AmCham).

Principalele modificări care au dus la dezbateri intense se referă la excluderea din fondul forestier național a jnepenișurilor, a pășunilor împădurite și a perdelelor forestiere de protecție. În timp ce membrii opoziției și mediul de business american susțin că printr-o astfel de modificare se lasă o portiță pentru defrișări, fără a mai exista obligativitatea compensării suprafeței scoase din fondul forestier, ministrul de resort insistă asupra faptului că a fost eliminată doar dubla definire. Potrivit Doinei Pană, este suficient ca cele trei categorii de terenuri să fie incluse în categoria de păduri, nu și în fondul forestier național.

O altă modificare sensibilă, subliniată și de reprezentanții AmCham, este și cea prin care România se angajează să împădurească doar un milion de hectare până în 2030. Adică jumătate față de actualele prevederi din Codul Silvic. Motivația Doinei Pană – „Nu are rost să punem cifre neviabile. N-am nimic împotrivă să votăm 2 milioane ha până în 2035, dar sunt cifre neviabile”.

Drumul noului Cod Silvic prin Parlament a fost unul lung și încă nu a ajuns la final. După ce a fost adoptat în procedură de urgență la Senat, proiectul cu modificările la Codul Silvic a ajuns, tot în procedură de urgență, pe masa membrilor Comisiei de Mediu de la Camera Deputaților. Deputații au dat raport favorabil, cu amendamente admise, noului Cod Silvic. Acest lucru s-a întâmplat la finele lunii septembrie 2014. Odată cu Guvern Ponta IV, Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură a fost transferat la Ministerul Mediului, iar Pană a fost înlocuită în funcție de Gavrilescu.