Prima pagină » Economic » Analize » Avertisment: „Prețurile la fructe, legume și pâine vor exploda, vom ajunge dependenți de importuri.” Economist: „Problema e de parte socială, nu de moralitatea taxei.” Efectul impozitului Bolojan pe sere, solare și silozuri

Avertisment: „Prețurile la fructe, legume și pâine vor exploda, vom ajunge dependenți de importuri.” Economist: „Problema e de parte socială, nu de moralitatea taxei.” Efectul impozitului Bolojan pe sere, solare și silozuri

13 dec. 2025, 12:00, Analize

Andreea Vlad

Avertisment: „Prețurile la fructe, legume și pâine vor exploda, vom ajunge dependenți de importuri.” Economist: „Problema e de parte socială, nu de moralitatea taxei.” Efectul impozitului Bolojan pe sere, solare și silozuri

Reforma Bolojan vizează, odată cu 1 ianuarie 2026, un impozit pe acareturile fermierilor și agricultorilor, de la sere, silozuri, răsadnițe, pătule până la solare. Noua taxă a fost strecurată foarte discret în Parlament. Miercuri 10 decembrie, CCR a dat undă verde acestui impozit aprig contestat de fermieri, care in extremis au apelat la președintele Nicușor Dan. Economiștii avertizează că, deși pe fond taxa poate fi corectă, ea va afecta nu numai fermierii, ci și românii de rând. Noul impozit se va reflecta în prețuri, care oricum au crescut odată cu creșterea TVA, iar țara noastră va deveni inevitabil dependentă de importuri. În plus, măsura echivalează cu o descurajare clară a exporturilor de legume și fructe. Deși are un potențial agricol remarcabil, România importă 60% din legumele pe care le consumă, iar acest deficit va crește odată cu aplicarea noii taxe.

Pe lângă o creștere semnificativă a prețurilor la îngrășăminte, combustibili și energia electrică, așteptată în anul 2026, agricultorii se tem de noile taxe și impozite cuprinse în Pachetele Bolojan. Baza de calcul a impozitului pe terenurile agricole extravilane a fost modificată. În consecință, sumele de plată vor crește cu un procent de aproximativ 135%. Fermierii susțin că li se pare anormal să plătească impozit pe toate veniturile pe care le au atât în calitate de antreprenor, cât și de persoană fizică, dar și pe clădirile sau mijloacele de transport deținute.

Cum se organizează „protestele spontane”. Fost deputat USR îndeamnă lumea să doneze: „Vă rog să-i ajutați pe cei de la Corupția Ucide / Ar mai fi nevoie de 2.000 de lei”. Vezi pentru ce se strâng banii: „Planul în etape”. Un alt deputat USR îndeamnă la proteste din mijlocul… “protestelor spontane”

13:40

SHOWBIZ Cât costă să petreci o noapte de Crăciun la vilele Andreei Esca din Porumbacu de Sus. Prețul nu e pentru orice buzunar

13:20

Taxa pe sere și solarii a fost „strecurată pe furiș în lege”. Fermierii îi cer lui Nicușor Dan să intervină

De menționat că taxa a fost inclusă foarte discret în pachetul fiscal 2 al lui Bolojan. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, susține că nu va fi introdusă nicio taxă pe sere sau solarii, punctând că această inițiativă, „strecurată pe furiș în lege”, e în afara deciziei politice agreate de partidele care susțin Guvernul. Aceeași opinie e împărtășită și de ministrul Agriculturii, Florin Barbu. Însă, miercuri, CCR a dat undă verde taxei, contestată anterior de AUR. Legea a fost modificată în Parlament şi adoptată pe 18 noiembrie, însă proiectul a fost contestat de AUR.

Acum, fermierii îi cer președintelui Nicușor Dan să retrimită legea în Parlament, avertizând că majorarea taxelor riscă să lase fără viitor mii de exploatații agricole și mici procesatori. De la 1 ianuarie 2026, toate solarele, silozurile și depozitele agricole vor fi taxate, iar fermierii vor beneficia doar de o reducere de 50%, nu de scutire totală, potrivit Profit.ro.

sere staxa

Potrivit noilor modificări aduse Codului Fiscal, micii fermieri vor fi taxați pentru serele și solarele de legume, răsadnițe, ciupercării, pătule și silozuri. Fermierii au avertizat deja că noua măsură ar putea avea un defect devastator asupra prețurilor legumelor.

Joi, 11 decembrie, fermierii din cadrul Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare (AAC) au solicitat public preşedintelui României să nu promulge legea, deoarece ar reprezenta falimentul pentru multe afaceri agricole româneşti, ferme de familie şi mici fabrici de procesare.

„Facem apel la Preşedintele României să facă uz de dreptul său de a solicita reexaminarea actului adoptat de către Parlament. Acest demers va oferi timpul necesar pentru elaborarea unui text care să ţină cont de realităţile economice şi mai ales de posibilitatea fermierilor şi nu numai de a susţine toate creşterile propuse”, se arată într-un comunicat de presă al AAC. Potrivit fermierilor, agricultura românească încheie un an complicat, în care fermierii „au suportat deja introducerea taxei pe stâlp, creşterea taxelor pe muncă, dar şi o secetă cruntă care i-a lăsat pe producătorii din multe judeţe fără producţii la culturile de bază – porumb, floarea-soarelui, soia”.

Fermierii avertizează că siguranța alimentară e în pericol

Potrivit fermierilor, agricultura românească încheie un an complicat, în care fermierii „au suportat deja introducerea taxei pe stâlp, creşterea taxelor pe muncă, dar şi o secetă cruntă care i-a lăsat pe producătorii din multe judeţe fără producţii la culturile de bază – porumb, floarea-soarelui, soia”. În acest context, majorarea impozitelor vine să pună și mai multă presiune pe acest sector vital al economiei.

„Reamintim decidenţilor statului de orice nivel că fermierii români reprezintă baza economiei, că fără ei, stabilitatea economică, dar mai ales siguranţa alimentară naţională sunt în pericol. Cu un război la graniţă şi cu un viitor incert privind noua politică europeană de sprijinire a agriculturii, considerăm că loviturile succesive date acestui sector strategic reprezintă un act de iresponsabilitate, un atac la securitatea agroalimentară naţională”, susțin reprezentanţii fermierilor.

Roşiile sunt în top 10 produse agroalimentare care au contribuit la deficitul comercial în 2024

Legea vine cu impozitarea tuturor acestor construcții de anul viitor, ceea ce va însemna o scumpire accentuată a legumelor. Practic, legumicultorii români nu vor mai putea face concurență mărfurilor aduse din import, iar mulți dintre ei vor fi forțați să închidă afacerile. De notat că roşiile sunt în top 10 produse agroalimentare care au contribuit la deficitul comercial al României în 2024.

Plante aromatice din sera verticală din Prahova

În prezent, în Codul Fiscal clădirile care au această destinație sunt scutite de impozitul pentru clădiri. Noua lege dă o mare autonomie autorităților locale în a stabili ce clădiri sunt scutite sau nu de impozite. Agricultorii vor fi informați de autoritățile locale cu privire la procedurile și termenele aplicabile.

Anul trecut, producția de legume a scăzut cu până la 10%, ajungând la circa 2 milioane de tone, iar importurile au crescut masiv. Nici produsele de origine animală nu vor fscăpa de scumpiri, atâta timp cât și silozurile pentru furaje sunt impozitate.

Potrivit INS, în prima jumătate a acestui an vegetalele au ieșit din topul celor mai exportate produse, iar deficitul balanței comerciale cu legume a ajuns la un deficit de 432,9 milioane de euro, de 4,6 ori mai mare decât în perioada similară a anului trecut.

Totodată, programele inițiate prin MADR și APIA de stimulare a producției de tomate, apoi și alte legume, în spații protejate, a avut ca efect o creștere a suprafeței solariilor și serelor. Ca o primă consecință, previzibilă, va fi creșterea prețurilor la produsele agricole autohtone, fie ele legume sau cereale. Ca urmare, este de așteptat ca cererea pentru acestea să scadă, iar importurile să crească.

Adrian Bența: Problema e de parte socială, nu de moralitatea taxei

Consultat de Gândul, economistul Adrian Bența a opinat că taxa i se pare corectă, însă impactul social va fi unul considerabil, iar scumpirile se vor resimți negreșit.

Analistul fiscal Adrian Bența / Sursa: Facebook – Adrian Bența

Aceste taxe vor fi greu suportabile de agricultori și de fermieri și atunci se vor mări prețurile. Îmsă, se pune problema moralității scutirii de taxă. Atâta timp cât toți care produc și vând ceva plătesc anumite taxe, pentru terenuri, clădiri la bugetul local, este normal ca și cineva care obține venituri dintr-o anumită producție să plătească o taxă la bugetul local. Însă subliniez, problema e de parte socială, nu de moralitatea taxei, Taxa se va reflecta în preț.

Veronica Duțu: Taxa e o descurajare a producției. Fermierii nu cer privilegii, ci predictibilitate

Pentru consultantul fiscal Veronica Duțu, introducerea impozitării pentru sere, solare și silozuri va crea o presiune suplimentară pe un sector care oricum funcționează la limita rentabilității.

Vorbim despre producători mici și mijlocii, mulți dintre ei de familie, care deja se confruntă cu creșterea costurilor la energie, materiale, forță de muncă și cu volatilitatea prețurilor din piață.

Consultant fiscal Veronica Duțu. Foto: Facebok

Această taxă nu va stimula producția locală, ci dimpotrivă — va crește costurile de operare, iar o parte din aceste costuri se vor regăsi inevitabil în prețul final al legumelor și produselor agricole. Consumatorul va simți acest lucru direct în piață.

Fermierii nu cer privilegii, ci predictibilitate. Îi taxezi când investesc în tehnologii moderne, îi taxezi când depozitează marfa, îi taxezi când o vând… iar în final ne întrebăm de ce România depinde tot mai mult de importuri. Dacă ne dorim cu adevărat să susținem producția autohtonă, atunci astfel de structuri – sere, solarii, silozuri – ar trebui încurajate, nu taxate. Sunt infrastructuri de bază în agricultură, nu ‘luxuri.

Efectu pe termen mediu, o reducere a competitivității fermierilor români

Experta a făcut pentru Gândul și o simulare de calcul în cazul unei sere de 1000 metri pătrați. Pe suprafețe întinse, noul impozit poate însemna sume de zecii de mii de lei.

Pe termen mediu, efectul combinat al taxării și al creșterii costurilor va fi o reducere a competitivității fermierilor români. Pe termen lung, riscăm să descurajăm investițiile în capacități de producție și depozitare, exact în domeniile care ne-ar asigura independența alimentară.

Dacă ai o seră de 1000 mp și primăria hotărăște să plătești 2 lei pe mp vei plăti un impozit de 50% din 2000 de lei, adică 1000 de lei pe an. Întrebarea este: mai pot agricultorii, micii agricultori să mai suporte o taxă în plus? Despre asta este vorba! Și dacă extrapolăm la agricultorii mari, care fac producție în serie și pot hrăni populația României, acest impozit va fi de zeci de mii de lei la suprafețe întinse. Serele de roșii de la Matca, Galați, de exemplu. Cu marje de profit mic, eliminarea programelor de tip “Tomata”, care au ajutat producătorii de profil, taxa asta e o descurajare a producție, a declarat Veronica Duțu pentru Gândul.

Emilian Duca: Autoritățile locale pot reduce drastic taxa

Emilian Duca, consultant fiscal. Foto: ZF

În opinia consultantului fiscal Emilian Duca, adevărată miză a taxei este creșterea încasărilor la autoritățile locale, care însă pot decide inclusiv un nivel scăzut al acestui impozit. Practic, aplicarea acestei legi va depinde de autoritățile locale.

Acum există posibilitatea ca autoritățile locale să reducă impozitul la 50%. Consiliile locale din zonele rurale pot să diminueze semnificativ, cum am spus, taxa. Într-adevăr, e puțin justificată în condițiile în care ne plângem că nu avem producție agricolă. Problema este că nu se specifică foarte exact care dintre aceste anexe gospodărești intră sub incidența impozitului. O problemă generală, valabilă în permanență, pentru că legislația noastră este făcută la un mod general și cei care aplică legea nu au cunoștințele necesare să facă interpretarea corectă a legii.

Deci nu va fi această taxă, de fapt. Autoritățile locale au posibilitatea să o diminueze semnificativ și să interpreteze legea într-un mod corect și satisfăcător pentru cei care locuiesc în zona respectivă, prin hotărârea Consiliului Local. Probabil, în perioada următoare va fi revizuită măsura pentru a nu afecta micii producători agricoli. Ea a fost instituită nu pentru creșterea nivelului taxelor, ci pentru a asigura fonduri administrațiilor locale. Ele se bazează foarte mult pe banii de la bugetul de stat și, prin această măsură, le-au oferit posibilitatea să câștige mai mulți bani pe plan local.

„Agricultorii români se plâng de orice și așteaptă ca statul să îi ajute, dar ei fac mult mai puțin”

Emilian Duca apreciază că agricultorii se plâng excesiv de măsurile decidenților, însă omit să asigure ceea ce le revine, de exemplu asigurările pentru calamități naturale.

E adevărat că de fiecare dată când se introduce un impozit, lumea este nemulțumită, la fel cum și eu personal sunt nemulțumit că voi plăti impozite mai mari. De două ori chiar mai mari impozitul pe casă, pe mașină. Dar oricine din țara asta plătește impozite. Nu văd de ce o astfel de măsură este considerată a fi discriminatorie. Agricultorii români se plâng în general de orice și așteaptă ca statul să îi ajute. Ei fac mult mai puțin, adică nu-și fac asigurări pentru secete, nu-și fac asigurări pentru inundații și după aceea statul trebuie să vină să le acopere pierderile respective. În lumea reală, omul gospodar își face sanie vara și, mă rog, asta este ceea ce pot eu să spun.

De cea mai gravă măsură care a fost adoptată, sunt foarte multe măsuri care efectuă sectorul privat. Nu sunt singurii care plătesc impozite mai mare din țara agricultorii, doar că aceste scutirii cu care s-au obișnuit, se pare că nu mai pot fi susținute. Ca să fie foarte clar, dacă vrei să dai un consiliu local să aibă bani mai mulți, trebuie să corectezi mai mult localitatea respectivă. Sigur, este de drept din punctul de vedere al persoanelor care vor plăti impozii mai mare, dar scopul urmărit și ceea ce se spune acolo îl ține strict de modul de administrare al administrației locale, modul în care aceștia înțeleg să afli cele celelalte.