În marile orașe din România, prețurile la proprietățile imobiliare au înregistrat creșteri constante, în ultimii ani, ajungând, în unele cazuri, chiar să se dubleze față de nivelul din 2019, fapt ce se reflectă direct și în prețurile chiriilor cerute de proprietari.
Astfel, cei care locuiesc în București și Brașov alocă circa 40% din salariul mediu net ca să plătească chiria pentru o garsonieră, mai mult decât louitorii din orice alt mare județ al țării, arată o analiză făcută de Storia, cea mai vizitată platformă imobiliară din România.
„Raportat la evoluția salariului mediu net, în anumite județe precum Iași sau Constanța chiriile au devenit mai accesibile pentru locuitori, în timp ce în București sau Brașov este mai greu să-ți permiți o chirie față de acum trei ani. Pe de altă parte, există câteva județe în care chiriile au rămas la fel de accesibile ca în 2022”, a declarat Monica Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe, OLX Group (Storia și OLX Imobiliare în România), potrivit adevarul.ro.
Conform datelor despre chiriile din octombrie 2025 și salariile medii nete din septembrie 2025, cele mai puțin accesibile chirii sunt în București și județul Brașov, acolo unde locuitorii dau aproape 40% din salariul mediu net pentru plata chiriei.
Dar, în timp ce chiriile sunt cele mai puțin accesibile în București, totuși, Capitala are cele mai accesibile locuințe atunci când vine vorba despre achiziție: locuitorii au nevoie de echivalentul a 4,3 salarii medii nete anuale pentru a cumpăra o garsonieră.
Cel puțin o treime din salariul mediu net alocă pentru chiria unei garsoniere și locuitorii din județele Timiș (36%), Ilfov (35%), Iași (34%) și Cluj (33%). Tot pentru a închiria o garsonieră, locuitorii din Constanța alocă 31% din venitul mediu net și, urmați apoi de locuitorii din Sibiu (30%) și Bihor (29%).
De cealaltă parte, cele mai accesibile garsoniere pentru închiriere se află în Dolj. Acolo, locuitorii alocă ceva mai mult de un sfert din salariul mediu net (27%), mai ales ca urmare a veniturilor obținute de locuitorii reședinței de județ, Craiova.
Deși este al doilea cel mai accesibil județ pentru închirierea unei garsoniere, Bihor, spre exemplu, este cel mai puțin accesibil județ pentru închirierea unui apartament cu două camere, deoarece locuitorii plătesc aici o chirie echivalentă cu 61% din salariul mediu net. În schimb, locuitorii din alte 4 județe plătesc circa jumătate din salariul mediu net pentru a închiria un apartament cu două camere: București și Cluj (52%), Brașov și Sibiu (51%). În topul accesibilității regăsim Iași (44%).
Una dintre explicațiile pentru care București și Brașov au în prezent cele mai puțin accesibile chirii pentru garsoniere este că ale au crescut într-un ritm mai accelerat comparativ cu salariul mediu net.
Mai exact, în 2022, bucureștenii plăteau 33% din salariul mediu net pentru chiria unei garsoniere, dar procentul a crescut la aproape 40% într-un interval de numai 3 ani. În Brașov, ponderea chiriei în salariul mediu net a crescut de la 36% în 2022 la 40% în prezent. Alt județ important în care ponderea chiriei în venituri a crescut în ultimii 3 ani este Timiș, de la 28% la 36%.
La polul opus, avem județul Dolj, unde ponderea chiriei în salariu a scăzut cu 8 puncte procentuale, de la 35% în 2022 la 27% în 2025. Un exemplu este județul Bihor, unde în 2022 locuitorii plăteau 35% din venit pentru chirie, pentru ca acum să aloce 28%.O reducere mai mică a ponderii chiriei în salariu se remarcă și în Iași (de la 38% la 34%) și Sibiu (de la 33% la 30%).
Totodată, datele mai arată și că județele Dolj și Iași sunt singurele în care, în ultimii trei ani, ponderea chiriei în salariul mediu net a scăzut pentru garsoniere și pentru apartamentele cu două și trei camere.
La nivel european, datele arată însă faptul că București este capitala cu cea mai mică chirie pentru o garsonieră, cu excepția Sofiei. Pe de altă parte, sunt capitale precum Praga sau Budapesta unde ponderea chiriei în salariu este foarte apropiată.
Comparațiile directe sunt influențate de salariile mai mari pe care le câștigă rezidenții din alte capitale și de reglementările din unele orașe precum Viena sau Berlin.
Autorul recomandă: